37.000 de hectare de teren agricol, de foarte bună calitate, dar cu unele restricţii de mediu, reprezintă „averea” Consiliului Judeţean Tulcea şi principala sursă de venituri, să le spunem extrabugetare. De fapt, Consiliul Judeţean Tulcea este o excepţie la nivel naţional pentru că nu mai sunt altele asemenea în ţară care să aibă în proprietate astfel de terenuri agricole şi nu orice fel de terenuri, ci terenuri proprice pentru agricultura ecologică, agricultura bio.

„Tulcea este la acest moment cel mai mare furnizor de produse agricole bio pe plan naţional şi, de asemenea, judeţul cu cele mai mari suprafeţe de teren pe care se face agricultură ecologică. Cu toate acestea încă mai este potenţial de creştere, ştim asta şi ne dorim acest lucru în beneficiul judeţului Tulcea şi nu doar un beneficiu material, ci şi de imagine, de ce nu. Din acest motiv ţinta noastră este ca acest potenţial să fie valorificat la maxim iar Consiliul Judeţean Tulcea îmi doresc să fie un exemplu pentru alţi proprietari de terenuri din judeţul nostru, pentru o agricultură curată, ecologică”, declara la mijlocul acestei luni preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu.

De atunci au expirat contractele de concesiune pentru o mare suprafaţă de teren din proprietatea Consiliului Judeţean şi pentru care se caută, printr-o procedură de licitaţie ce va fi supusă atenţiei consilierilor judeţeni chiar mâine, alţi concesionari care să aibă aceeaşi viziune cu privire la aceste terenuri agricole din deltă, din incintele agricole Pardina şi Sireasa.

Terenuri otrăvite cu acordul Ministerului Agriculturii şi cu „avizul CAT”

Chiar dacă are în responsabilitate o suprafaţă de peste 440.000 de hectare, e adevărat mare parte cu lucii de apă, păduri şi alte zone protejate, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ar fi trebuit să gestioneze ecologic inclusiv terenurile agricole, cele din zona economică a rezervaţiei, aşa cum este ea definită. Din păcate, sub protecţia unor norme şi normative ale unei direcţii din Ministerul Agriculturii, fermierii concesionari au putut folosi o serie de substanţe nocive – nu ilegale, atenţie! – cu avizul final al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Fostul Guvernator al Deltei Dunării, Lucian Simion, ne-a dezvăluit cum se întâmpla acest lucru.

„Orice fermier cu activitate agricolă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării avea şi are obligaţia să obţină un aviz pentru folosirea unor substanţe chimice. Pentru aceasta se adresa, şi cred că se poate adresa şi acum, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării care, la rândul ei, procedural, transmitea şi transmite solicitarea CAT-ului, respectiv Comitetului de Analiză Tehnică. Acest for este cel în măsură să analizeze fiecare solicitare în parte pe baza unor norme şi normative care sunt publice şi postate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi care cuprind lista substanţelor permise a se folosi în zonele de rezervaţie naturală. Nu vorbim aici doar de Delta Dunării, ca rezervaţie specifică, ci de toate zonele din România cu acest statut de rezervaţie. Această listă a substanţelor se modifica periodic, n-aş putea să spun că de la an la an, poate şi la doi-trei ani, dar cu siguranţă nu pe parcursul unui an şi de aici situaţiile delicate ale unor fermieri care veneau cu substanţe bio sau eco certificate de Uniunea Europeană şi pentru că nu erau pe lista ministerului fireşte că nu puteau fi folosite. Ceea ce era cumva absurd. Revenind la subiect, pe baza acestei liste de substanţe permise de acea direcţie din cadrul Ministerului Agriculturii, în şedinţa Comitetului de Analiză Tehnică se aviza – sau nu – solicitarea pentru că un singur vot împotrivă, fără să se ceară vreo motivare în acest sens, însemna lipsa avizului. Iar reprezentanţii Comitetului de Analiză Tehnică din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării erau, dacă nu greşesc, 15 la număr. Practic aveai nevoie de toate aceste 15 voturi pentru aviz! Lucrurile erau limpezi şi atunci şi sunt limpezi şi acum, chiar dacă unele modificări de legislaţie au înăsprit folosirea unor substanţe pe terenurile din perimetrul Deltei Dunării. În anii trecuţi era ilegal să foloseşti substanţe chimice din zona de terasă a judeţului în zona de deltă şi era permisă folosirea unor substanţe dintr-o listă scurtă, patru–cinci substanţe, care nu erau considerate de minister nocive, în timp ce acum sunt permise doar substanţele cu autorizare ecologică şi care au altă procedură mai strictă de avizare”.

Agricultura ecologică, singura alternativă a renaturării

Actualul Guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Mălin Muşetescu este un partizan al renaturării ecologice a Deltei Dunării şi orice altă activitate desfăşurată pe teritoriul rezervaţiei, înclusiv agricultura, este un compromis. Un compromis care trebuie acceptat momentan pentru că vorbim de o rezervaţie a biosferei şi nu o rezervaţie naturală strictă.

„Eu sunt un partizan declarat al renaturării deltei însă trebuie să facem acest lucru nu prin spargerea unor diguri şi inundarea incintelor, cum vor unii, ci trebuie să analizăm foarte bine oportunitatea pentru fiecare zonă, să analizăm şi ce costuri implică acea renaturare şi, mai ales, de ce trebuie să o facem azi şi nu mâine. Pe de altă parte, dacă ne referim la agricultură, la cea care se face acum în deltă, alternativa la renaturare este una singură: agricultura ecologică. De aceeaşi părere este şi preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, instituţia care deţine aceste terenuri, şi pentru a avea garanţia că acest lucru se va întâmpla, nu doar Consiliul Judeţean şi ARBDD trebuie să se implice total, ci şi cele două ministere, al Mediului şi al Agriculturii. De altfel, din dicuţiile purtate cu preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, şi m-aş bucura ca aceste lucruri să se întâmple, renaturarea deltei ar trebui să înceapă cu incintele piscicole, insuficient valorificate la acest moment, şi probabil vom face front comun, alături de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, ca şi piscicultura să beneficieze de subvenţie aşa cum se întâmplă în restul sectorului agricol”, a declarat Mălin Muşetescu.