Legea administraţiei publice locale prevede, printre altele, că fiecare consilier este obligat să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului. De asemenea, potrivit Legii nr. 393/2004, privind Statutul aleşilor locali, comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a secretarului general al judeţului sau al municipiului Bucureşti.

Deşi nu se precizează, anul de activitate începe din momentul validării mandatului. Deci, după datină, pe la sfârşit lunii iunie a anului când au loc alegeri locale la termen. Continuăm seria întrebărilor privitoare la activitatea aleșilor locali.

  1. Care sunt proiectele importante pentru judeţ?
  2. Ați elaborat proiecte? Dacă da, ați colaborat cu aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean?
  3. Care sunt cele mai frecvente probleme întâlnite în comisia de specialitate?
  4. Organizați întâlniri/audiențe cu cetățenii? Unde și când? Ați colectat problemele lor și, apoi, le-ați comunicat Executivului?
  5. Este eficientă din punct de vedere administrativ relația dvs. cu Consiliul Judeţean Tulcea? Dacă nu, cum poate fi îmbunătățită?

Michael Gudu, consilier al Partidului Naţional Liberal, al treilea mandat

  1. Cea mai importantă chestiune este legată de investiţiile care se fac în judeţ, în special în reparaţia drumurilor. E bine ştiut deja că sunt două mari drumuri renovate prin intermediul fondurilor Consiliului Jude­ţean: „Triunghiul Mănăstirilor” şi Tulcea – Dunavăţ. În rest, sunt alte investiţii care vizează tot ceea ce înseamnă transport: drumuri, podeţe, poduri ş.a.m.d. Plus renovări de grădiniţe, cămine culturale şi alte asemenea, prin fonduri atrase, în principal, dar şi cu participarea C.J.

Un alt proiect ţine de depozitarea deşeurilor, de exemplu: sunt acele celebre gropi de gunoi ecologice, de care suntem „ţinuţi” de Uniunea Europeană să le amenajăm în judeţ.

O altă chestiune ţine de repartizarea pe unităţi administrativ – teritoriale pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură. Aplicarea formulei ţine de matematică; cât rezultă, aia se foloseşte. Criteriul de bază este cel al proiectelor începute de comu­nităţi. Problema e că niciodată nu ajung banii! Sunt multe localităţi care solicită aceste fonduri, dar banii nu sunt suficienţi.

  1. Cu aparatul de specialitate colaborăm permanent, la fiecare proiect de hotărâre, că este iniţiat de consilieri, că este iniţiat de Executiv. Ca o practică în această privinţă, proiectele sunt iniţiate de către C.J., rare sunt cazurile în care şi aleşii vin cu propuneri proprii. Dar sunt şi asemenea situaţii: una dintre ele este cea în care s-a instituit, la sfârşitul mandatului trecut, acea comisie specială de verificare a contrac­telor de concesiune a amenajărilor agricole şi piscicole amplasate pe terenurile pro­prie­tate publică a judeţului, comisie care şi-a finalizat activitatea printr-un raport prezentat plenului. Şi se va ţine cont de raport şi acum, când se discută problema contractelor de concesiune, căci sunt asemenea contracte care expiră începând din noiembrie 2017. Sunt contracte înche­iate acum 20 de ani, care, evident, sunt su­puse acum unor modificări. Până la dis­cutarea cuantumului redeven­ţelor mai sunt şi anumite condiţii: a apărut Legea conce­siunilor şi trebuie să ne raportăm la ea, plus că e o H.C.J. care vizează o limitare a parce­lelor ce se pot concesiona pe fiecare agent economic în parte; sunt module de câte 1.000 de hectare. Aşa apare concurenţa.
  2. Am onoare să fiu preşedintele Comisiei pentru administraţia publică locală, juri­dică, ordine publică, apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Tot timpul, aparatul de specialitate a fost la dispoziţia noastră, în frunte cu secretarul judeţului, Cristi Mihai. Noi analizăm toate proiectele de hotărâri, respectiv tot ce implică legalitatea într-un proiect trebuie trecut prin filtrul nostru. Chiar dacă nu suntem sesizaţi pe fond cu toate proiectele. Când corespund, juridic vorbind, cerinţelor, ele sunt avizate. Probleme n-avem: proiectele care cad în competenţa noastră vizează trecerea anu­mi­tor imobile din domeniul public în cel privat (sau invers), ori asocieri cu anumite comune, cu privire la anumite tronsoane de drumuri, care trebuie reabilitate, sunt chestiuni legate de ştatul de funcţii al anu­mitor entităţi din subordinea Consiliului Judeţean, probleme legate de salarizare ş.a. Toate capătă rezolvare, toate sunt lămurite; dacă e nevoie de clarificări suplimentare, sunt solicitaţi cei care au stat la baza elaborării documentaţiei.
  3. Facem şi acest lucru, prin rotaţie, nu la cadenţa pe care ne-o dorim, dar audienţele au loc la sediul partidului. Problemele care sunt de competenţa Consiliului Judeţean le transmit mai departe, dar cele mai multe chestiuni ridicate privesc municipiul. Ca autorităţi ale administraţiei publice locale, suntem liant între tulcean şi instituţii. Sigur că, după ce le comunicăm forurilor, urmă­rim finalizarea problemelor sau cum se soldează sesizarea: fie printr-un proiect de hotărâre, fie prin intervenţia Executivului.
  4. Relaţia mea, a consilierului judeţean Gudu, cu C.J. este eficientă; sigur că e loc de o colaborare mai strânsă. Dar, dată fiind calitatea mea de avocat, evident că domeniul în care sunt solicitat şi în care pot exprima o opinie pertinentă este cel juridic. Or, proiectele de hotărâre care necesită un asemenea sfat evident că sunt trecute şi prin filtrul nostru, al celor din comisie. O colaborare foarte bună am cu avocatul Dan Munteanu, colegul meu de comisie. Lucrăm bine în comisie, nu au fost niciodată stări de tensiune, doar discuţii iscate de diferite puncte de vedere, dar exprimate într-un mod organizat în vederea adoptării unei soluţii.

Valentin Moldoveanu, consilier al Partidului Mişcarea Populară, primul mandat

  1. În derulare sunt proiectele finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală: asfaltări, drumuri, canalizări, cămine culturale şi multe altele pentru unităţile administrativ – teritoriale ale judeţului, proiecte benefice pentru comunităţile locale. Apoi aşteptăm ca faleza să fie transferată efectiv Consiliului Judeţean, să se încheie procedura cu A.P.D.M. Galaţi. Vrem ca, anul viitor, faleza să fie renovată prin mecanismul I.T.I. de care dispune judeţul nostru.

În momentul de faţă, cel mai important proiect pentru judeţ este podul de la Brăila, aflat în procedură de licitaţie deschisă până la jumătatea lui august, dacă nu mă înşel.

  1. Nu am avut timp să elaborez proiecte: eu sunt consilier de la sfârşitul lui aprilie a.c., când am fost validat în locul demisio­narului Victor Tarhon. Sunt încă la început.
  2. Sunt membru în Comisia pentru orga­ni­zarea şi dezvoltarea urbanistică, realizarea lucrărilor publice, servicii publice, pro­tecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură. Până acum, în şedinţele de comisie la care am luat parte (trei la număr) au fost probleme legate de proiectele pe care primăriile le concep în parteneriat cu Consiliul Judeţean, cele prin P.N.D.L. sau prin alte fonduri: am analizat studii de fezabilitate, co-finanţări pentru implemen­tarea proiectelor etc. Practic, nu au fost probleme, ci aspecte legate de asumare: aici vorbesc de faptul că lângă un asemenea proiect trebuie să stea hotărârea unui consiliu local, prin care se aprobă co-finan­ţarea. Apoi e vorba de disponibilitatea Consiliului Judeţean de a implementa proiectul. Ei, am analizat solicitările prin care s-au aprobat sumele ca proiectele să poată să fie depuse spre finanţare. După acordul C.J. urmează să se depună docu­mentaţia la finanţator, ca mai apoi Consi­liul Judeţean să dispună sumele. Proiectele dezbătute nu au fost problematice, au fost bine întocmite, ceea ce se şi vede: suntem judeţul cu cea mai mare absorbţie pe P.N.D.L.
  3. Până acum nu am organizat, mă familiarizez cu calitatea de ales local. Pe viitor. Dar, din discuţiile cu tulceni, enorm de multe probleme privesc administrarea municipiului; de asemenea, alte probleme sunt de competenţa Instituţiei Prefectului. Iar eu îi îndrum. Nu a fost cazul să mă adresez plenului Consiliului Judeţean, comisiei de specialitate sau aparatului de specialitate.
  4. În cele trei luni am avut o colaborare foarte bună cu C.J., sunt foarte mulţumit de calitatea comunicării.