Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a avut, până luna trecută, publicat spre dezbatere publică proiectul de Ordin privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2018, însă acesta a fost retras pentru a fi modificat în unele părţi „esenţiale”. Cum era de aşteptat, propunerea Guvernatorului ARBDD, Mălin Muşetescu, pentru reglementarea pescuitului recreativ-sportiv pe principiul „catch and release” la patru specii valoroase de peşte şi anume crap, somn, şalău şi ştiucă, a născut vii dispute în spaţiul public iar pentru a nu-şi asuma o astfel de prevedere în proiectul de ordin elaborat, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură s-a declarat, prin vocea preşedintelui său, Nicolae Dimulescu, „nepregătită pentru o astfel de măsură”!

„Am înţeles că proiectul de ordin, aşa cum a fost el iniţial elaborat şi care prevedea solicitarea noastră de a proteja în faţa pescarilor recreativ-sportivi cele patru specii de peşte valoroase din Delta Dunării, crap, somn, şalău şi ştiucă, a fost retras din dezbatere publică şi modificat. Nu ştiu cum va fi modificat, probabil că se va renunţa la propunerea noastră sau cel puţin acestea sunt semnalele primite până acum, nu direct ci indirect. Pentru că agenţia nu ar fi pregătită pentru o astfel de măsură! În ce sens este nepregătită nu înţeleg pentru că noi am făcut propunerea după o serie de dezbateri şi discuţii cu asociaţiile şi federaţiile de pescari şi cu alţi factori implicaţi direct în pescuit şi piscicultură”, a declarat Mălin Muşetescu, Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Federaţia Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării nu susţine protecţia celor patru specii de peşte

În cursul zilei de ieri, din partea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ni s-a confirmat oficial că proiectul de ordin de prohibiţie pentru anul 2018 a fost retras din dezbatere publică dar că va fi publicat săptămâna aceasta „cu mici modificări”.

Interesant este că şi conducerea Federaţiei Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării a fost destul de rezervată în privinţa propunerii de protecţie a celor patru specii de peşte pentru pescarii amatori.

„Federaţia noastră reprezintă interesele asociaţiilor de pescari din Delta Dunării şi vorbim aici de activitatea de pescuit comercial şi nu de activitatea de pescuit recreativ sportiv. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem faptul că şi pescuitul recreativ sportiv este important şi probabil că nu ar trebui să existe o astfel de discriminare. Ca o părere personală, de inginer piscicol, fără să implice punctul de vedere oficial al federaţiei, cred că o măsură de protecţie pentru cele patru specii este necesară, însă alternată această măsură, pentru fiecare an câte o specie”, a declarat Lucian Sanda, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării.

Dacă în privinţa măsurii de protecţie a celor patru specii de peşte valoroase din Delta Dunării, conducerea Federaţiei Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării ar fi cumva de partea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi a asociaţiilor de pescari amatori, totuşi, pentru speciile crap, somn, şalău şi ştiucă altele sunt măsurile de protecţie din punctul de vedere al inginerului piscicol Lucian Sanda.

„Nu eliberarea capturilor de crap, somn, şalău şi ştiucă de către pescarii amatori rezolvă problema protecţiei acestor specii valoroase de peşte din Delta Dunării, ci acţiunile de repopulare. Din păcate, în ultimii ani, ARBDD şi INCDDD, instituţiile care se ocupă de repopularea lacului Razim cu icre embrionate de şalău, primesc tot mai rar reproducători. S-a ajuns în situaţia în care majoritatea exemplarelor de şalău din Lacul Razim, şi când spun majoritatea spun aproape 90%, au vârsta sub 3 ani or pentru a asigura reproducători pentru această specie este nevoie de exemplare de peste 3 – 4 ani”, a mai declarat Lucian Sanda.

„ANPA nu a a avut nicio acţiune de repopulare de când s-a înfiinţat”, spune Guvernatorul ARBDD

Chiar dacă nu a lăsat să se creadă că ar fi un război deschis între conducerea celor două instituţii, respectiv între Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Guvernatorul ARBDD Mălin Muşetescu a ţinut să precizeze faptul că doar administraţia rezervaţiei, în fruntea căreia se află de anul trecut, a făcut în ultimii ani acţiuni de repopulare cu sprijinul centrului de la Enisala al INCDDD. „Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a reuşit în ultimii ani să desfăşoare acţiuni de repopulare a Lacului Razim cu icre embrionate de şalău şi consider că acest program trebuie extins şi la alte specii, în special crap şi ştiucă. În schimb, ANPA, instituţia care se ocupă de ela-borarea actelor de reglementare privind prohibiţia şi efortul de pescuit la nivel naţional, n-a făcut niciodată aşa ceva. Ba dimpotrivă, aş spune, a scos la mezat până şi peştele din Lacul Herăstrău din Bucureşti”, a mai declarat  Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Mălin Muşetescu.

Presiunea pe apele naturale şi pe peştele sălbatic este tot mai mare de la an la an în lipsa unor reglementări stricte de protecţie şi, din acest motiv, nici acvacultura nu se dezvoltă la nivelul ţării vecine, Ungaria.

„Ne-am obişnuit să scoatem din apele naturale cât mai mult peşte, fără să punem nimic în loc. Fără nicio restricţie în ceea ce priveşte peştele subdimensionat, fără bun simţ când vine vorba de a respecta acea cotă de 5 kilograme de peşte pe zi. Câtă vreme nu vor fi reglementări clare în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a speciilor valoroase de peşte şi câtă vreme nu va exista alternativa peştelui de acvacultură produs cu subvenţie, vom avea în deltă mai multe vaci decât peşte. Asta ar trebui să facă mai mult ANPA, nu să se declare nepregătită pentru a proteja cele mai importante specii de peşte din Delta Dunării”, a mai declarat Mălin Muşetescu.

Potrivit proiectului publicat la sfârşitul anului trecut pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, la secţiunea Dispoziţii finale, la art.9 era un paragraf cu numărul 7, care avea următorul conţinut: „Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” pescuitul recreativ este permis numai cu eliberarea capturilor de somn, știucă, crap, șalău. Populația locală cu domiciliul în Rezervația Biosferei Delta Dunării (deținătoare de permis de pescuit familial) face excepție de la prevederile prezentului alineat și poate practica pescuitul recreativ în condițiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare”.

Aparent acest paragraf va fi cel care va fi eliminat din proiectul de Ordin privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2018, dar să nu anticipăm.