Un nou termen pentru desemnarea câştigătorului Podului peste Dunăre: 31 octombrie 2017

Marţi, 10 octombrie 2017, ora 18.00, ar fi trebuit să fie momentul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar fi trebuit să anunţe câştigătorul licitaţiei pentru visul oricărui tulcean: Podul peste Dunăre!

Din păcate, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a prelungit iar termenul de evaluare a ofertelor pentru obiectivul numit „Proiectare și execuție Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, noul termen limită pentru evaluarea ofertelor fiind marți 31 octombrie 2017, ora 18.00.

Licitaţia pentru acest obiectiv de investiţii, important pentru Ministerul Transporturilor şi vital pentru Judeţul Tulcea, a fost lansată în data de 29 aprilie 2017 iar ziua de 21 august 2017 a fost termenul-limită de depunere a ofertelor pentru proiectarea și execuția pentru obiectivul numit „Proiectare și execuție Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”.

Italia – Japonia versus China – Spania

Obiectivul numit „Proiectare și execuție Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” se poate spune că ar putea fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din acest secol având şi o finanţare pe măsură: peste 2 miliarde lei.

Fiind vorba despre o lucrare de mare anvergură au fost doar doi ofertanţi, nu firme, ci asocieri de firme. Iar „pionii” importanţi din aceste asocieri nici măcar nu din ţară, ci din străinătate, ba chiar şi din afara Europei, respectiv asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems (Japonia) și asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania) – Euro Construct Trading ’98 SRL (România) – CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China) – CCCC Highway Consults Co Ltd (China).

Pentru cele două asocieri de firme ofertele s-au evaluat pe tot parcursul lunii trecute şi cel târziu pe 10 octombrie 2017 trebuia comunicat câştigătorul. Pentru că evaluarea ofertelor este, se pare, mult mai complexă decât se credea, alegerea celei mai bune oferte s-a amânat până cel târziu la ora 18.00 a zilei de 31 octombrie 2017.

Chiar dacă unele dintre firmele nominalizate mai înainte, printre care şi una din România, Euro Construct Trading ’98 SRL, sunt companii cu lucrări ce exced teritoriul ţării în care îşi au sediul social, se poate face şi o remarcă despre acest „meci” că ar putea fi unul dintre tandemurile Italia – Japonia şi respectiv China – Spania.

Oferta câştigătoare este pentru cel mai bun raport calitate-preț

Potrivit procedurii, contractul va fi atribuit pentru cel mai bun raport calitate-preț. Ca şi termen de implementare a contractului, de la data semnării acesta va avea durata de 114 luni, din care 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuției lucrărilor, iar perioada de garanție va fi de minim 60 de luni, potrivit CNAIR. Ca şi amplasament, podul suspendat va fi poziționat între km 4+596,10 și km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

În plus, proiectul nu prevede doar construcţia podului, ci şi două drumuri, Brăila – Jijila (19 kilometri) şi, respectiv, o legătură din acesta cu DN 22 Smârdan – Măcin (4 kilometri).

Lungimea totală a infrastructurii aferentă proiectului este de 23,413 kilometri. Podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul proiectului, va avea o lungime de 1.974,30 de metri, din care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală. La aceasta se adaugă două deschideri laterale, de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila, şi 364,65 metri, pe malul dinspre Tulcea. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 de metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.

De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Lăţimea totală a podului va fi de 31,70 de metri. Calea pe pod va avea 22 de metri şi va fi alcătuită din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 de metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având câte 2,8 metri fiecare. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.

Pod de Master Plan şi drum expres, cu finanţare atrasă din ITI Delta Dunării

Podul suspendat peste Dunăre este cuprins în Master Planul General de Transport al României şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritara 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”. Cele circa 500 de milioane de euro la cât se estimează valoarea de proiectare şi execuţie a podului ar putea proveni din Instrumentul Teritorial de Investiţii Delta Dunării.

„Construirea unui pod peste Dunăre între Măcin și Brăila reprezintă un alt obiectiv prioritar, întrucât în acest fel se poate crea o legătură mai bună cu sistemul urban Brăila-Galați, cu partea de nord a României, cu Republica Moldova și cu Ucraina. Strategia de transport are, de asemenea, în vedere modernizarea aeroportului, reabilitarea drumului Tulcea – Constanța, precum și o serie de alte obiective de amploare mai redusă pentru realizarea cărora implicarea autorităților publice locale reprezintă un factor cheie de succes. Toate acestea vor contribui la creșterea accesibilității Deltei Dunării la nivel național și internațional”, se arată

în Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării.

În plus, mai este important de amintit şi Drumul expres Constanţa – Tulcea – Brăila, ca parte integrantă a necesităţii de conectivitate a teritoriului Delta Dunării. „La baza necesitaţii construirii drumului expres analizat stă accesibilitatea redusă a Dobrogei la polii urbani care concentrează oportunitățile (locuri de muncă, unități de învățământ, medicale etc.). Datorită acestei accesibilităţi reduse atât transportul rutier de mărfuri cât şi transportul rutier general suferă de un handicap major prin faptul că nu exista o conectivitate cu zona de nord – est şi cu zona centrală a ţării”, se mai arată în Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării.