|
Scris de Obiectiv
|
|
Joi, 02 Februarie 2012 12:02 |
|
· Viscolul din ultimele zile a scos la iveală şmecheria făcută de Consiliul Judeţean Tulcea cu două „firme de casă” pentru deszăpezirea drumurilor judeţene · Consiliul Judeţean plăteşte în contul a două firme milioane de euro pentru deszăpezire, iar drumurile sunt impracticabile timp de o săptămână chiar dacă viscolul nu a durat decât câteva ore. Drumurile blocate de nămeţi au împiedicat ambulanţele să ajungă la bolnavi, iar două persoane şi-au pierdut viaţa pentru că nu au primit ajutor medical în timp util Neculai Amihulesei Viscolul din ultimele zile a scos la iveală şmecheria făcută de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea cu două „firme de casă” pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Consiliul Judeţean plăteşte în contul a două firme milioane de euro pentru deszăpezire, iar drumurile sunt impracticabile timp de o săptămână, chiar dacă viscolul nu a durat decât câteva ore. Drumurile blocate de nămeţi au împiedicat ambulanţele să ajungă la bolnavi, iar două persoane şi-au pierdut viaţa pentru că nu au primit ajutor medical în timp util. Contracte facultative Firmele Fil Construct SRL Sarichioi şi Glacial Prod SRL Popeşti Leordeni au contractat, în toamna trecută, serviciile de deszăpezire cu CJ Tulcea pentru 652 km de drumuri judeţene, fiind plătite pentru aceste servicii cu trei milioane de euro pe an, aproximativ 4.500 de euro pentru fiecare km de drum deszăpezit. Firmele respective s-au angajat, prin contractul semnat cu CJ Tulcea, că vor utiliza 44 de utilaje de deszăpezire şi că vor menţine circulaţia rutieră pe toate drumurile judeţene pe parcursul acestei ierni şi a următorilor doi ani. Până acum, aceste angajamente contractuale au rămas, în bună parte, doar pe hârtie. Ioan Boieru, vicepreşedinte al CJ Tulcea, a declarat că „în ultimele zile firmele au lucrat la deszăpezire cu 20-30 de utilaje, cele mai utilizate fiind frezele care s-au dovedit a fi eficiente în această iarnă cu strat mare de zăpadă şi cu temperaturi foarte scăzute”. Comunicatele date de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă îl contrazic pe vicepreşedintele CJ Tulcea. Conform acestor comunicate, pe drumurile judeţene au lucrat, în perioadele de vârf, doar 14 utilaje de deszăpezire din cele 44 prevăzute şi 20-30 de angajaţi ai celor două firme. Ioan Boieru nu a putut preciza câte din aceste utilaje aparţin firmelor şi câte utilaje ce aparţin Direcţiei de Servicii Publice a CJ Tulcea au desfundat zilele acestea de nămeţi drumurile judeţene. Deţinem informaţii că firmele Fil Construct şi Glacial Prod nu ar fi respectat angajamentul din contract care vizează achiziţionarea utilajelor specifice acestei activităţi şi nici nu ar fi scos pe drumurile judeţene la deszăpezire utilajele grele de construcţii pe care le deţin pentru înlăturarea nămeţilor de pe căile rutiere. În contractele încheiate cu CJ Tulcea se stipulează că cele două societăţi vor utiliza pentru deszăpezire 44 de utilaje specifice din care jumătate ar fi trebuit să fie utilaje proprii. Banii publici, împărţiţi frăţeşte Conform caietului de sarcini aprobat de consilierii judeţeni, firmele din Sarichioi şi Popeşti Leordeni şi-au împărţit frăţeşte 652 km de drumuri administrate de CJ Tulcea şi fondurile bugetare ce însumează trei milioane de euro anual, disponibilizate de administraţia judeţului pentru deszăpezirea drumurilor. În contractele încheiate de CJ Tulcea cu firmele Fil Construct şi Glacial Prod se mai prevede că administraţia judeţului Tulcea pune la dispoziţia societăţilor respective 22 utilaje de deszăpezire pe care le are în dotare, utilaje utilizate în iernile precedente de Direcţia Judeţeană de Servicii Publice a CJ Tulcea, care realiza deszăpezirile, în regie proprie, cu cheltuieli de câteva ori mai mici. 13 din aceste utilaje sunt nou-nouţe fiind cumpărate recent de CJ Tulcea conform unor contracte de leasing pentru care se plătesc rate semnificative din buget judeţului. „Firmele de casă” ale CJ abonate la contracte publice Mai trebuie adăugat că administraţia judeţeană are contracte comerciale mai vechi cu cele două firme. Glacial Prod şi Fil Construct au realizat, în ultimii patru ani, de când CJ Tulcea este condus de Victor Tarhon şi de colegii săi din PDL, toate investiţiile majore pe drumurile judeţene. Deşi aceste lucrări, ca şi cele de deszăpezire, au fost scoase la licitaţie, contractele au fost adjudecate doar de către cei doi constructori. Ceilalţi constructori spun că aceste licitaţii ar fi fost atribuite cu dedicaţie, afirmaţie greu de probat, dar nu imposibil, de către instituţiile abilitate ale statului dacă şi-ar fi propus să facă investigaţii serioase privind derularea respectivelor investiţii.
|
|
Scris de Florenţa GAVRILĂ
|
|
Marţi, 31 Ianuarie 2012 14:23 |
|
* Autorităţile se pregătesc pentru încă o „săptămână de foc” şi anunţă că temperaturile, atât pe partea continentală a judeţului cât şi în Delta Dunării, vor ajunge şi până la -27 grade Celsius * În aceste condiţii, există riscul ca navigaţia pe fluviul Dunărea să fie temporar oprită şi cer locuitorilor deltei, mai ales celor care suferă de anumite afecţiuni, să se deplaseze către Tulcea sau să solicite sprijin Autorităţile se pregătesc pentru încă o „săptămână de foc” şi anunţă că temperaturile, atât pe partea continentală a judeţului cât şi în Delta Dunării, vor ajunge şi până la -27 grade Celsius. În aceste condiţii, există riscul ca navigaţia pe fluviul Dunărea să fie temporar oprită şi cer locuitorilor deltei, mai ales celor care suferă de anumite afecţiuni, să se deplaseze către Tulcea sau să solicite sprijin. „Codul portocaliu se instituie începând de astăzi (n.n. ieri) până pe data de 3 februarie. În aceste condiţii, principalul risc este de a îngheţa căile de navigaţie şi trebuie să fim pregătiţi în situaţia în care vor fi sloiuri sau poduri de gheaţă. Cel puţin pentru transportul locuitorilor de la Tudor Vladimirescu la Tulcea avem o navă de la Garnizoana Tulcea. În rest, pentru situaţiile deosebite din Delta Dunării avem la dispoziţie un elicopter şi nu vom lăsa cetăţenii fără sprijinul nostru. În condiţiile în care vom avea pod de gheaţă sau sloiuri foarte multe, probabil că vor rămâne fără transportul navelor de pasageri, dar pe o perioadă scurtă”, a declarat ieri prefectul Vasile Gudu, în cadrul unei conferinţe de presă ce a precedat şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. „Am rugat reprezenzanţii Direcţiei de Sănătate Publică să facă o verificare a persoanelor care au nevoie de dializă şi a femeilor care trebuie să nască şi să-i aducă către Tulcea. Deja, din cauza sloiurilor, nu se mai poate ajunge la Caraorman şi la Mila 23 unde căile de acces sunt blocate. Este mult mai bine să intervenim acum, iar persoanele care au anumite afecţiuni să fie internate în spital, la Tulcea să nu existe probleme în zilele următoare”, a mai precizat prefectul. De asemenea, Autoritatea Navală solicită agenţilor economici să îşi transporte bărcile sau ambarcaţiunile din Portul Tulcea către spaţiile de iernat, astfel încât să nu se producă accidente din cauza sloiurilor de gheaţă. Drumurile din judeţ au fost deblocate Reprezentanţii judeţului spun că circulaţia rutieră se desfăşoară şi se va desfăşura în toată această perioadă, pe toate drumurile judeţene şi naţionale, dar că sunt probleme minore în anumite localităţi. „Toate unităţile administrativ teritoriale şi majoritatea satelor din componenţa acestor comune au posibilitatea de a ieşi la drumul judeţean şi din drumul judeţean la drumurile naţionale şi să meargă către Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila sau Bucureşti. Mai sunt încă drumuri comunale care sunt înzăpezite şi este în atribuţiunea primarilor să intervină pe aceste drumuri. Dar, ţinând cont că pe anumite drumuri comunale au fost troiene care au depăşit 2 metri jumătate sau 3, am intervenit cu utilajele Consiliului Judeţean care au un consum foarte mare de combustibil care costă. Am rugat Ambulanţa să aducă bolnavii care au nevoie de dializă la Spital sau la Centrul de Dializă privată să nu fim nevoiţi ca în plină noapte sau când nămeţii au fost mari să intervenim. Am avut o colaborare foarte bună pe ceea ce au însemnat aceste intervenţii şi nici o persoană care are nevoie de acest tratament nu a rămas în localităţile din judeţ”, a declarat ieri vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Boieru. În ceea ce priveşte situaţia persoanelor fără adăpost, acestea sunt găzduite în centrele speciale din cadrul comunelor sau din municipiul Tulcea. În cursul săptămânii trecute, 160 de persoane au fost evacuate din nămeţi în judeţul Tulcea, iar în unele cazuri, reprezentanţii Crucii Roşii au împărţit pachete de alimente. O parte dintre aceste persoane au rămas în autovehicule şi 16 ore.
|
|
|
Scris de C.C.
|
|
Miercuri, 01 Februarie 2012 14:07 |
|
Bacul Civitas aparţinând societăţii de Transport Public a intrat la iernat neputând face faţă sloiurilor, astfel că municipalitatea a apelat la Unitatea de Marină pentru a asigura transportul pasagerilor. „Avem o situaţia la care ne aşteptam, au început de azi noapte de pe la ora 10.00 să curgă sloiuri pe Dunăre, domnul directort Şopov deja a făcut o solicitare scrisă către comitetul local pentru situaţii de urgenţă. Pentru că nava Civitas în aceste condiţii nu mai poate să facă transportul din considerente pe care nu are rost să le mai discutăm, am solicitat colegilor de la Unitatea de Marină să ne ajute cu o navă care să facă faţă acestei situaţii de pe Dunăre, în aşa fel încât cetăţenii din suburbie să nu sufere prea mult în ceea ce priveşte legătura cu municipiul. Sperăm că lucrurile nu vor lua o turnură mai serioasă din punct de vedere al aglomerării gheţii pe Dunăre“, a declarat primarul Constantin Hogea.
|
|
Scris de Neculai Amihulesei
|
|
Luni, 30 Ianuarie 2012 13:02 |
|
* Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi asociaţiile de pescari din Deltă sunt pe punctul să blocheze realizarea bursei peştelui în varianta iniţiată de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi Consiliul Judeţean Tulcea, care ar urma să coste peste 15 milioane de euro Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi asociaţiile de pescari din Deltă sunt pe punctul să blocheze realizarea bursei peştelui în varianta iniţiată de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi Consiliul Judeţean Tulcea care ar urma să coste peste 15 milioane de euro. Circuitul comercial al peştelui, legalizat Dan Verbina, preşedintele celei mai mari federaţii a asociaţiilor de pescari din Deltă, a declarat că „am negociat cu conducerea ARBDD şi am căzut de acord asupra procedurilor legale pe care le vom aplica, începând din acest an, privind autorizarea activităţilor de pescuit şi de comercializare a peştelui. Urmare a acestor negocieri a fost adoptat ordinal de ministru 44 în care sunt reglementate condiţiile legale de pescuit şi comerţul cu peşte pe teritoriul ARBDD. Conform acestor reglementări, ARBDD a autorizat funcţionarea a 12 centre de primă vânzare a peştelui şi 39 puncte de debarcare şi mai sunt în curs de autorizare încă trei astfel de centre. Se va realiza astfel o reţea de colectare care respectă regulile sanitar-vetrinare şi fiscale, ceea ce va permite un control mai buna a braconajului piscicol. Documentele emise de punctele de debarcare şi de centrele de primă vânzare vor fi securizate, conform legislaţiei fiscale, iar peştele care nu va fi însoţit de astfel de documente va fi considerat că provine din braconaj, confiscat şi făcut venit la bugetul statului.” Radu Voicu, şef serviciu juridic la ARBDD, spune că „firmele piscicole şi asociaţiile de pescari care deţin cherhanale şi puncte de debarcare au intrat în legalitate, conform articolelor 23 şi 24 din Ordinal 44, şi au autorizat respectivele centre în care se va comercializa legal peştele capturat în Deltă.” Şi Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) Tulcea s-a implicat în această acţiune de legalizare a circuitului comercial al peştelui capturat în Deltă de pescarii profesionişti. Marinela Tertiş, director DSV Tulcea, spun că „la solicitarea ARBDD şi a asociaţiilor de pescari au fost evaluate toate punctele de colectare a peştelui şi 12 din cele 15 astfel de cherhanale au primit autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare, iar 39 de puncte de debarcare au fost înregistrate în banca de date a direcţiei pentru că acestea nu trebuie autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar.” |
|