Nivelul foarte scăzut al apelor Dunării din ultima lună a făcut ca pe unele canale din Deltă să nu se mai poată circula.  Mai mult, până şi unele lacuri au ajuns în pericol de colmatare, la fel ca în urmă cu 15 ani, 2003 fiind considerat cel mai secetos an din ultima jumătate de secol. Administraţia Deltei ia în calcul achiziţia unei drăgi pentru decolmatări, însă cercetătorii spun că alta e soluţia.

Procesul de colmatare al Deltei se face simţit mai ales în această perioadă a anului când apele Dunării sunt la cote minime. Dacă în primăvară, apele Dunării se revărsau peste maluri şi provocau pierderi materiale, bine că nu şi umane, toamna un ele canale pot fi traversate şi în cizme până la genunchi. Este tot mai limpede că lipsa decolmatărilor, mai ales a celor făcute cu cap, din ultimii ani a dus la acest dezastru ecologic. Este şi motivul pentru care Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a propus Ministerului Mediului modificarea organigramei şi înfiinţarea unui nou departament. Guvernatorul Deltei Mălin Muşetescu ne spune despre ce este vorba.

„Vreau să înfiinţăm un nou departament în cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi anume un departament pentru lucrări de intervenţii în reconstrucţia unor zone. Mai pe înţelesul lumii un departament pentru decolmatări pnctuale pentru că intervenţiile majore în reconstrucţia ecologică a unor zone se vor face ca şi până acum pe baza unor studii temeinice şi de către firma de specialitate. Ce vrem noi prin acest departament? E simplu. Cumpărăm o dragă de mici dimensiuni, angajăm trei patru persoane care să manevreze acest utilaj şi în momentul în care pescarii sau agenţii noştri de teren ne semnalează faptul că gura unui canal este colmatată mergem şi intervenim.” a declarat Mălin Muşetescu, Guvernatorul Deltei.

Delcolmatări în Delta Dunării se fac anual mai mult sau mai puţin inspirat. Nefiind o abordare integrată, de cele mai multe ori decolmatarea unui canal provoacă, mai grav, colmatarea unui lac.

Modelul hidraulic al Deltei Dunării este un proiect ce ar duce la renaturarea întregii zone spun cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare al Deltei Dunării (INCDDD) din Tulcea.

„Modelul hidraulic este mai mult decât necesar pentru Delta Dunării şi noi, ca institut, avem tot ce este necesar pentru a elabora acest proiect practic de renaturare a deltei. Vorbim de un model de recostrucţie ecologică la scară largă, la nivelul întregii lunci a Dunării şi desigur cu accent pe Delta Dunării. Ca atuuri, în primul rând avem o monitorizare a deltei de zeci de ani de zile cu tot ce a însemnat cote, adâncimi, transport de sedimente şi lucrări de intervenţie asupra unor canale, lacuri, bălţi şi altele. În al doilea rând avem experienţa necesară pentru astfel de proiecte, a adevărat, la scară mai mică. Prin urmare, se pot face scenariile de inundabilitate, de luciu de apă, de biodiversitate cu vegetaţie şi faună potenţială în orice moment şi se pot indica intervenţiile necesare pentru aceste scenarii ce ar duce la reconstrucţia ecologică a Deltei Dunării. Este nevoie însă nu doar de fonduri pentru împlinirea acestor scenarii la care lucrează colectivul de cercetători de la institutul nostru de ani de zile ci şi de puţină voinţă politică”, a declarat cercetătorul Adrian Constantinescu de la INCDDD.

Declinul Deltei a început înainte de revoluţie cu primele desecări de bălţi pentru a fi redate agriculturii. Din păcate, dacă desecările au fost un succes pentru agricultură, proiectele de reconstrucţie ecologică pe unele terenuri din Deltă au fost mai degrabă un eşec.