Dacă ieri am trecut în revistă un soi de istoric al celor mai mari concesionari agricoli din Delta Dunării și parte dintre relațiile lor cu bugetul județean, prin intermediul Consiliului Județean Tulcea, astăzi ne vom concentra mai mult asupra tentativei de lovitură de buget pe care a încercat-o PNL, prin Michael Gudu, liderul consilierilor județeni liberali.

Nu este un secret pentru nimeni că “revoluția fiscală” promovată anul trecut de către ministrul Mișa și premierul Tudose a provocat găuri mari bugetelor locale și județene. Bugetul Consiliului Județean Tulcea pentru anul acesta a fost, de la bun început, cel mai slab buget (raportat la PIB și alți factori) de când există CJ Tulcea. Deficitul era, la momentul adoptării bugetului, de 1/3. Crunt. În acel moment, în care s-a adoptat bugetul județean, a devenit foarte clar, pentru toată lumea interesată de mai binele județului, că nu ne mai permitem acte de caritate cu diverși pseudo investitori puși pe căpătuială și că toate resursele de care dispune județul trebuie valorificate la maximum. Dacă vrem să ne dezvoltăm, dacă vrem ca, la un moment dat, să putem vorbi despre un județ din care oamenii capabili nu aleg să plece, lăsând în locul lor doar avocăței descurcăreți și care, neavând cu cine se compara, se cred monumente de șiretenie. Nu sunt.

Timp de 20 de ani,

Anglo Rom, Delta Rom și Agrodelta Sireasa și-au bătut realmente joc de județul Tulcea, proprietarul terenurilor pe care le concesionaseră. Dacă la început, din cauza lipsei subvențiilor pentru agricultură, redevențele plătite de ei păreau acceptabile, de mai bine de 10 ani acest lucru nu mai este valabil. Media redevențelor plătite de către cele trei societăți era, anul trecut, de aproximativ 70 de lei pe hectar, pe an. Practic, orice fumător înrăit ar fi putut ca, din banii pe care-i plătește pentru cinci pachete de țigări, să acopere redevența anuală pentru un hectar de teren agricol. Asta, în condițiile în care redevențele sau arendele anuale, la nivelul pieței, se ridică la aproape 200 de euro pe hectar/an.

Așa cum am arătat în articolul precedent, concesionarii au refuzat cu obstinație majorarea redevențelor, bazându-se pe sfaturile avocaților lor, care le-au spus că pot prelungi contractele de concesiune cu încă 10 ani, la același preț. Au început să se agite târziu, cu doar câteva luni înainte de expirarea contractelor, atunci când au înțeles că nu există pic de înțelegere la nivelul Consiliului Județean pentru prelungirea unor contracte dăunătoare financiar județului. Dar nici măcar atunci nu au înțeles să vină cu oferte clare și avantajoase, preferând amenințările, răspândirea de zvonuri și chichițele avocățești. Proastă mișcare.

Cu un an în urmă

exista un consens la nivelul tuturor partidelor reprezentate în Consiliul Județean. Nimeni nu-și dorea prelungirea contractelor cu Delta Rom, Anglo Rom și Agrodelta Sireasa. Absolut nimeni. Iar dacă cei din PSD nu s-au manifestat foarte vocal pe subiect, opinia lor fiind exprimată în ședințele de CJ de către însuși președintele Consiliului, cei din PNL au avut luări de poziție foarte clare și ferme, prin intermediul mai multor consilieri, inclusiv liderul de grup, Michael Gudu. Ce s-o fi întâmplat în lunile care au trecut de atunci încât tânărul politician să-și schimbe radical părerea și să devină, din reprezentant al intereselor județului și ale locuitorilor săi, în avocat al intereslor concesionarilor, este greu de imaginat.

Ca o paranteză, în ultimul an și jumătate, cei de la Delta Rom și Anglo Rom (aceiași, de fapt) au lansat nenumărate zvonuri prin Tulcea, lăsând să se înțeleagă că “au aranjat ei” prelungirea concesiunilor, dând ce trebuie cui trebuie. S-a dovedit că zvonurile erau lipsite de acoperire în momentul în care hotărârea de a scoate concesiunile la licitație a devenit fermă. Nu dăduseră nimic nimănui, în mod cert, mai ales că modificările aduse caietului de sarcini din HCJ 90/2009 îi exlud categoric dintre participanții la licitații, pentru că au încălcat flagrant clauzele contractelor și pentru că au litigii cu CJ Tulcea. Aceiași zvoneri, prin diverși răspândaci, au început, recent, să arunce informația că și-ar fi găsit un aliat în PNL Tulcea, contra cost. Cu siguranță că și această informație este la fel de adevărată ca cea despre susținătorii din PSD. Nu vom, vehicula, așadar, sume și nume bazându-ne doar pe zvonurile care circulă. Niște personaje care n-au avut nicio jenă în a lua peste picior un județ întreg nu se vor rușina a răspândi calomnii despre politicieni respectabili din PNL, dacă ei cred că asta le servește interesele. Totuși, n-ar fi un lucru rău ca președintele organizației județene a PNL, respectatul primar de Luncavița, domnul Ștefan Ilie, să-și aleagă mai atent sfătuitorii, care-l pot împinge spre capcane de care își va da seama prea târziu.

O capcană în care

ar fi putut cădea CJ Tulcea, o capcană de care, poate, nici cel care a întins-o nu și-a dat seama (poate nu și-a dat seama) a fost prelungirea contractelor de concesiune pentru Delta Rom și Anglo Rom.

În pledoaria sa încâlcită, incoerentă și neconvingătoare din ședința CJ Tulcea de pe 21 septembrie, domnul Michael Gudu a încercat să explice că prelungirea contractelor se va face, e drept, pentru 10 ani, dar cu o clauză conform căreia contractele încetează în momentul în care justiția va decide că respectivele contracte trebuiau să înceteze mai devreme. Există procese pe rol, în diverse faze de desfășurare, care urmează să stabilească exact faptul că cele patru contracte de concesiune ale Delta Rom și Anglo Rom trebuiau să înceteze la 15 octombrie 2017 (două dintre ele) și la 15 octombrie 2018 (celelalte două). Procesele respective sunt intentate de către concesionari, adică de cele două firme, nu de către concedent.

În momentul în care CJ Tulcea ar fi aprobat proiectele de hotărâri promovate de către domnul Gudu, respectiv ar fi prelungit contractele, preocesele respective și-ar fi pierdut obiectul. Cu decizia CJ Tulcea în brațe, Delta Rom și Anglo Rom s-ar fi prezentat în instanță și ar fi cerut încetarea proceselor, pentru că, de fapt, contractele au fost prelungite, adică au obținut exact ceea ce doreau prin procesul respectiv. Iar instanțele nu ar fi avut altceva de făcut decât să le dea dreptate și să accepte starea de fapt.

Aceasta este capcana juridică pe lângă care CJ Tulcea a trecut vineri, 21 septembrie, cu grație, lăsându-i doar pe cei 12 consilieri județeni ai PNL să voteze respectivele propuneri. Știm, însă, că nici măcar toți cei 12 consilieri județeni ai PNL nu au votat de bună-voie pentru prelungirea contractelor de concesiune. Votul lor a fost impus de către partid, printr-o decizie a Biroului Politic Județean. Cei care ar fi votat împotriva prelungirii contractelor (și nu erau chiar puțini), se puteau expune la diverse sancțiuni, mergând până la excluderea din partid. Putem cere multe de la semenii noștri, fie ei și politicieni, dar nu le putem cere tuturor sacrificii de acest gen, cum ar fi renunțarea la beneficiile aduse de calitatea de membru de partid, chiar dacă ar fi făcut-o în interesul concetățenilor lor. Nu trebuie să blamăm pe nimeni. Partidul, oricare ar fi el, decide pentru noi. În cazul de față, nu pentru noi toți, cetățenii județului, dar asta nu mai contează.

În pseudopledoaria sa,

domnul avocat Michael Gudu ne-a spus ce ar putea face județul Tulcea cu banii pe care i-ar obține de la Delta Rom și Anglo Rom pentru anul agricol 2017-2018. Mi-am notat că, din acei bani, aproximativ 2.000.000 de euro, județul ar fi putut asfalta un drum de 7 kilometri, dar ar fi putut asfalta, de asemeni, un alt drum, de 50 de kilometri. Ar fi putut face un spital, sau chiar două, maternități și multe alte lucruri. Aparent, era vorba despre 2 milioane de euro foarte flexibile, de care se putea trage la nesfârșit. Am vrut să fac o referință culturală, la punga lui Ahasverus, în care găsea, mereu, atâția bani de câți avea nevoie, dar nu o fac, pentru că îmi este teamă că nu va fi înțeleasă. Corect.

În fapt, prelungirea contractelor

de concesiune ar fi însemnat o pierdere pentru județ și pentru bugetul său.

Pentru aducere aminte, spunem, din nou, că cei trei mari concesionari din deltă, Anglo Rom, Delta Rom și Agrodelta Sireasa, au plătit, timp de 20 de ani, redevențe infime. Prin hotărâre de Consiliu Județean, anul trecut, redevența minimă pentru concesionarea de terenuri agricole, la licitație, a fost fixată la 1.000 de kilograme de grâu pe hectar, anual. Prețul kilogramului de grâu este stabilit anual, tot prin hotărâre de CJ. Pentru anul 2018, prețul kilogramului de grâu, la recomandarea APIA, a fost fixat la 60 de bani/kilogram. Dar acest preț variază. În 2014, de exemplu, a fost de 80 de bani pe kilogram. Chiar și la 60 de bani pe kilogram, redevența anuală, dacă terenurile ar fi concesionate la prețul minim (deși este exclus, fiind vorba despre o licitație) ar fi de aproape 10 ori mai mare decât cea plătită în acest moment de către concesionarii luați în brațe de către PNL.

Sunt mulți oameni cărora le este lene

să facă ei înșiși calculele. Consiliul Județean speră ca, în urma licitației, să obțină o redevență anuală de aproape 2.000 de kilograme de grâu la hectar. Asta ar însemna de douăzeci de ori mai mult decât plăteau, pe an, concesionarii Delta Rom și Anglo Rom.

Luați o pauză, trageți aer în piept și așezați-vă. Ceea ce urmează nu este ușor de înghițit…

Sunteți liniștiți, da?

Ei, bine, calculele sunt simple. Sau, cum ar spune președintele Iohannis: “Cifrele nu mint, cifrele sunt reci, obiective!”. Într-un an, un singur an, cu noi contracte de concesiune la redevența minimă prevăzută în HCJ 90/2009 modificată, Consiliul Județean ar câștiga banii pe care i-a câștigat în 10 ani de contract cu Delta Rom și Anglo Rom. Dacă, în urma licitației, redevența ar ajunge la 2.000 de kilograme pe hectar/an, Consiliul Județean ar câștiga, într-un singur an, tot atât cât a câștigat din respectivele concesiuni timp de 20 de ani, cât a durat contractul.

Stăteați jos, sper. Am să repet: în urma licitației, s-ar putea obține într-un singur an toți banii care s-au obținut din redevențe de la Delta Rom și Anglo Rom în toți cei 20 de ani de contract!

Este foarte greu de înțeles,

din punct de vedere logic, de ce un politician tânăr a ales să fie mai degrabă avocatul unor firme, în loc să fie avocatul celor care l-au ales în Consiliul Județean. Este opțiunea domniei sale. Indemnizația de consilier județean este de aproximativ 1.000 de lei lunar, dacă participă la toate ședințele. Probabil noi, contribuabilii, îl plătim prost pe un om de o asemenea valoare cum este domnul Gudu și nu merită să reprezinte interesele noastre. Pentru 1.000 de lei obținuți în 6-7ore de muncă lunar. Deși știți cât este salariul minim, net, pentru 8 ore de muncă pe zi.

Totuși, tot greu de înțeles este demersul prin care noi, contribuabilii, am pierde bani, foarte mulți bani. Sperăm să fi meritat pe altă parte.

P.S: În argumentarea prelungirii contractelor dezavantajoase pentru județ ni s-a mai spus că Delta Rom și Anglo Rom sunt dispuse să se implice în proiecte locale, să sponsorizeze, să sprijine. Foarte frumos. Sprijinul financiar acordat unui festival de blues, cu public de 300 de oameni pe seară, timp de două seri, nu înseamnă însă, implicare în rezolvarea problemelor județului.