Vineri, Sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Judeţean a găzduit un simpozion organizat sub patronajul Ministerului Cercetării şi Inovării cu tema „Dialogurile părţilor interesate privind strategiile de dezvoltare durabilă – lecţii, oportunităţi, studii de caz” pentru Delta Dunării.

La eveniment au dat curs invitaţiei Guvernatorul RBDD, Mălin Matei-Muşetescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Dumitru Mergeani, vicepreşedintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Lucian Eduard Simion precum şi reprezentanţi ai Ministerului Cercetării şi Inovării.

Eco-eficienţa sistemelor socio-ecologice ca mecanism de promovare a dezvoltării durabile în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost primul dialog lansat cu o prezentare a directorului general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, dr. Marian Tudor, precum şi a directorului ştiinţific dr. Iulian Nichersu, de la acelaşi institut.

Clusterul de dezvoltare durabilă în Delta Dunării dar şi o prezentare ce a abordat ecoturismul în Delta Mekongului au fost alte două teme de dezbatere lansate în cadrul acestui simpozion.

Prezent la eveniment în calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean Tulcea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Dumitru Mergeani, a apreciat ideea dialogului structurat în jurul ideii de dialog şi cooperare sub forma unui cluster.

Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării prezentat de dr. Ion Grigoraş, dar şi tema „Spre o pescărie durabilă de sturioni în Dunărea Inferioară” nu au provocat la fel de multe dialoguri ca proiectul „CERES – Schimbările climatice şi resursele acvatice europene, studiu de caz Delta Dunării”.

În prezentarea sa, Eugenia Marin a tras un semnal de alarmă cu privire la determinările făcute în ultimii doi ani, în cadrul acestui proiect multinaţional, pe lacul Razim.

„Proiectul din care facem parte şi noi, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, alături de alte 11 institute de cercetare din lume, îşi propune să facă predicţii şi scenarii cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra temperaturii apei şi, pe cale de consecinţă, asupra speciilor de peşti. Determinările din ultimii doi ani în lacul Razim arată că vom asista la creşteri sezoniere ale temperaturii apei în următorii 50-100 de ani, cu un accent deosebit în sezonul de iarnă. Studiul nostru a vizat una din speciile valoroase din acest lac şi anume specia şalău, iar rata de mortalitate cauzată de creşterea temperaturii apei este foarte ridicată”, a declarat Eugenia Marin.

La simpozion a asistat şi inginerul piscicol Lucian Sanda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării, care s-a arătat şi el foarte îngrijorat şi de alte aspecte ce privesc specia şalău şi lacul Razim.

„Tot de doi ani, de când se fac aceste determinări, avem o mare problemă în a găsi reproducători de şalău. Ştiţi foarte bine că asociaţiile de pescari din Sarichioi, şi ca o paranteză mi-aş dori ca şi cele din Jurilovca să facă la fel, au un parteneriat mai vechi atât cu ARBDD, cât şi cu INCDDD pentru repopularea lacului cu icre embrionate de şalău. Ne este tot mai greu să oferim celor două instituţii reproducători de şalău pentru că s-a ajuns în situaţia în care 80-90% din şalăul din Razim nu are mai mult de trei ani. Şi dacă întrebaţi de ce, răspunsul e simplu: se pescuieşte mult şalău subdimensionat”, a declarat Lucian Sanda.