Delta Dunării ar putea avea parte în următoarele zile de o scădere accentuată a cotelor apelor în condiţiile în care cotele Dunării sunt în scădere în amonte de Tulcea. Pe cele trei braţe ale Dunării din deltă, Sulina, Chilia şi Sfântu Gheorghe încă sunt asigurate adâncimile de navigaţie în siguranţă, iar Căpitănia Zonală Tulcea, prin purtătorul său de cuvânt ne asigură că la acest moment nici pentru navele maritime nu sunt probleme.

„Nu avem informaţii cum că sunt probleme de navigaţie pe aria noastră de responsabilitate, respectiv fluviul Dunărea cu braţele sale plus ieşirile la mare. AFDJ Galaţi nu ne-a comunicat niciun fel de avertizare, însă dacă vor apărea probleme vom lua măsurile ce se impun. Adâncimile de siguranţă pentru navigaţie sunt asigurate, nici măcar pentru navele maritime nu sunt probleme pe Canalul Sulina”, a declarat Petrică Rade.

Dacă pe Dunăre şi pe braţele sale nu sunt probleme de asigurare a adâncimilor de navigaţie în schimb foarte multe canale din deltă sunt colmatate, parţial sau total.

„Ne îngrijorează faptul că debitul Dunării este cu mult sub media multianuală aferentă lunii iulie şi acest lucru nu are cum să nu aibă, mai devreme sau mai târziu, efecte asupra populaţiilor de peşti în primă instanţă şi ulterior asupra populaţiilor de păsări. Nu ne-au fost semnalate de către oamenii de teren au Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării mortalităţi la peşti sau păsări din cauza scăderii cotelor apelor sau colmatării unor canale, bălţi sau lacuri, însă dacă această scădere de cote ale apelor Dunării îşi va păstra ritmul este foarte clar că se va ajunge şi la astfel de situaţii”, a declarat Marian Tudor.

Dacă autorităţile nu pot face nimic în privinţa creşterii cotelor apelor Dunării, canicula şi lipsa precipitaţiilor şi nu doar la noi în ţară fiind vinovate, în schimb sunt tot mai multe voci din sectorul neguverna­mental care cer decolmatări în regim de urgenţă.

„Eu nu vreau să risc acum să transform toată delta într-un şantier al decolma­tă­rilor! Sigur, pentru unele firme care decolmatează ar fi foarte bine, nu-i aşa? Am fost nu demult la Mila 23 cu Ivan Patzaichin şi oamenii de acolo mi-au vorbit despre decolmatări şi cum se fac ele. Se ia nămolul şi se pune pe maluri! Aparent nimic rău, dar îmi spuneu oamenii de acolo: dom’le, unde se pune mâlul era locul de reproducere al crapului. Se simte în scule de câţiva ani de zile că aceste decolmatări nu fac bine pescuitului. Şi oamenii au dreptate pentru că sunt ai locului şi ştiu cel mai bine că doar sunt afectaţi direct. Iată încă un bun exemplu, cu ghilimelele de rigoare, despre cum unele măsuri ce se vor benefice au efecte nedorite”, a declarat Guvernatorul ARBDD, Mălin Muşetescu.

Despre decolmatări „cu cap” şi nu din acelea pompieristic realizate cum s-a mai întâmplat în ultimii ani se tot vorbeşte de câţiva ani buni. Ba chiar şi de un model hidraulic sau hidrodinamic al Deltei Dunării, care să asigure în situaţii de criză şi când Dunărea are cote scăzute necesarul de apă astfel încât populaţiile de peşti să nu fie puse în pericol.

„După cum bine ştiţi, în parteneriat cu ARBDD, avem în intenţie realizarea unui model hidraulic al Deltei Dunării care să rezolve şi aceste probleme privind cotele apelor dar care să propună şi acele puncte în care trebuie realizate decolmatările sau mai bine spus unde trebuie să asigurăm unele adâncimi care să asigure Deltei Dunării conectivitatea cu toate ochiurile de apă. Şi asta, chiar trebuie să spun asta şi nu ar mai trebui să ne ascundem şi să nu recunoaştem, pe un fond în care, în ultimii ani am asistat la o inconsecvenţă a lucrărilor de decolmatare în deltă. Şi nu o inconsecvenţă în sensul că unii au vrut şi alţii nu, ci mai degrabă o inconsecvenţă datorată factorilor financiari. Pentru că ne place sau nu, decolmatările sunt o formă de management activ pentru Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării”, a mai declarat Marian Tudor.

Totuşi, să picăm iar în aceeaşi capcană a decolmatărilor pompieristice, fără studii de impact şi, conform experienţei trecute, la fel de nocive mediului ar fi, totuşi, un păcat mai mare. Ca să nu mai vorbim de faptul că până la prima cupă de nămol ar putea fi deja târziu.