Vineri, 21 septembrie, în ședința ordinară a Consiliului Județean Tulcea, vedete au fost șase proiecte de hotărâri legate de concesiunile agricole din Delta Dunării. După cum era de așteptat, cele mai multe discuții au fost iscate de cele patru proiecte de hotărâri inițiate de către PNL, prin care se dorea prelungirea contractelor de concesiune ale firmelor Delta Rom Agriculture și Anglo Rom Agriculture.

În ultimul an,

cotidianul nostru a alocat spații largi problemei concesiunilor agricole, demersul nostru fiind justificat de faptul că numai scoaterea la licitație a concesiunilor pentru cele mai mari suprafețe de teren ar putea aduce la bugetul județean sumele de bani corecte, considerabil mai mari decât cele obținute până în prezent. Opinia noastră a fost susținută, în toată această perioadă, de către toți aleșii din Consiliul Județean Tulcea și de către reprezentanții executivului. Printre cei mai îndârjiți susținători ai licitațiilor și ai încetării oricăror relații contractuale cu vechii concesionari au fost, până de curând, reprezentanții PNL, partid care, în mod natural, este un adept al concurenței oneste și al principiului că piața este cea care reglează prețurile, nu o hotărâre de consiliu.

Pentru a înțelege mai bine de ce

concesiunile agricole din Deltă aduceau, până de curând, sume infime la buget, în comparație cu prețurile pieței, trebuie să mergem cu mai bine de 20 de ani în urmă.

Amenajările agricole din Delta Dunării au fost realizate în perioada anterioară anului 1989, atunci când politica promovată de Nicolae Ceaușescu prevedea o agricultură extensivă și folosirea oricărei bucăți de pâmânt pentru agricultură. Pentru a obține terenuri agricole în Delta Dunării s-au efectuat lucrări de amploare, costisitaore. S-au investit bani buni în îndiguiri, desecări îi alte îmbunătățiri care să permită practicarea agriculturii în această zonă.

După 1990, ca toate domeniile economiei românești, agricultura și piscicultura din Delta Dunării au intrat în declin, principala preocupare a cetățenilor fiind să recupereze individual, prin – de ce să ne ferim – furt, ceea ce considera că ar fi prorpeitatea lor, în calitate de proprietari, muncitori și beneficiari. În aceste codniții, până când s-a lămurit mai clar regimul de proprietate asupra terenurilor din Delta Dunării, amenajările agircole au fost semi-abandonate, în locul grâului sau al altor plante de cultură renîcepând să crească stuf, de exemplu.

Fiind vorba despre terenuri care nu existau înainte de naționalizare, sitația suprafețelor din amenajările agricole din Deltă, precum și cea Insulei Mari a Brăilei (de exemplu) a fost mult simplificată, aceste terenuri nefiind obiectul unor revenidicări. Prin urmare, terenurile au rămas în proprietatea statului, fiind administrate fie de către Administrația Domeniilor statului, fie de către unitățile administrative teritoriale.

După alegerile locale din 1996,

Consiliul Jduețean a început demersurile pentru a concesiona terenurile agricole din Deltă care se aflau în proprietatea sa. Cum de atunci au trecut 22 de ani, ne bazăm mai mult pe mărturiile celor care activau în domeniu în perioada respectivă pentru a reconstitui faptele. Cert este că demersurile de cocnesionare s-au lovit, în epocă, de un impediment neașteptat: nu prea se înghesuia nimeni să-și asume practicarea agriculturii pe niște terenuri la care accesul era destul de dificil. Trebuie menționat că în acei ani, în care românia încă nu începuse demersurile oficiale de aderare la UE, statul nu acorda subvenții pentru agricultură, fapt ce a complicat și mai mult negocierile pentru concesionarea terenurilor.

Totuși, într-un târziu, au fost găsite firmele dispuse să investească și săcâștige din agricultură în Deltă. trei concesionari au semant, în 1998 și 1999, contracte de concesiune pe o perioadă de 20 de ani pentru aproximativ 22.000 de hectare din cele 32.000 de hectare agricole aflate în proprietatea județului Tulcea. Cei trei concesionari erau și sunt: Delta Rom Agriculture, Anglo Rom Agriculture (ambele controlate dde către același Thomas Gostner, prin intermediul unei unui holding din Luxemburg) și Agrodelta Sireasa, la acel moment aflată încă în proprietatea statului.

Date fiind elementele anterior amintite, încheierea contractelor de cocnesiune a fost considerată benefică pentru județ, în ciuda redevențelor foarte mici, ce urmau să rămână neschimbate pe o perioadă de 20 de ani.

Agrodelta Sireasa are

o poveste mai complicată și plină de preocese și litigii. În 2003, firma de stat a fost privatizată, intrând în posesia lui Traian Rece, la acea dată senator de Constanța. Dina cel moment, proecesle s-au ținut lanț, noul proprietar al firmei de stat dâdn în judecată Consiliul Jduețean pentru varii motive, clamând fie proprietatea supra terenurilor, fie pe cea asupra digurilor, negând drepturile Consiliului Județean și mergând până la negarea existenței Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. De-a lungul timpului, Traian Rece a dezvoltat, în ciuda realității, o atitudine de stăpân absolut, profitând și de faptul că autoritățile au reacționat mereu cu întârziere la abuzurile sale. Printre altele, a blocat drumuri,a împiedicat efectuarea unor lucrări publice și, în mod repetat, a încălcat legislația, folosind, fără pic de jenă, substanțe iterzise în agricultura de pe teritoriul RBDD.

Din informațiile noastre,

primele încercări de renegociere a redevențelor pentru terenurile concesionate de către CJ Tulcea datează din 2010. Atunci, toți cei trei amri concesionari au fost convocați de către conducerea Consiliului Jduețean pentru a discuta majorarea redevențelor. Reprezentanții Delta Rom și Anglo Rom s-au bucurat că Tulcea are aeroport, având posibilitatea să-și etaleze avionul privat. Traian rece n-a etalat nimic, refuzând să participe al orice negociere. Nici cei de la Anglo Rom și Delta Rom nu au fost mai cooperanți, refuzând atunci majorarea redevențelor, mai ales că mai aveau 8-9 ani de contract și n-ar fi vrut să piardă vreun leu din profit.

Între timp, practicarea agriculturii în Deltă devenise și mai atractivă, din momentul în care apăruseră și subvențiile.

Așadar, primele negocieri pentru amjorarea redevențelor au eșuat. Cum au eșuat și negocierile demarate câțiva ani mai târziu, de către noua conducere a județului. Atunci, însă, Delta Rom și Anglo Rom au negociat timp de aproximativ două luni, părând că acceptă majorarea redevențelor în schimbul prelungirii legale a contractelor pentru încă 10 ani. Dar în final au refuzat să plătească ceva în lus, amăgiți fiind de către avocați că, la momentul scadenței vor putea, fără nicio problemă, să prelungească toate contractele de concesiune păstrând același nivel al redevențelor, revoltător de mic. Numai că avocaților le-a scăpat din vedere că pentru prelungirea contractelor trebuia și acordul Consiliului Județean, care nu putea fi de acord cu continuarea unei relații comerciale vădit dezavantajoase.

Ca și în 2010, Agrodelta Sireasa a refuzat orice negociere.

În 2017, cotombrie,

au ajuns la termen două dintre contractele Anglo rom și Delta Rom și unul dintre cele trei contracte ale Agrodelta Sireasa. Cum nu s-a ajuns la un acord privind prelungirea acestor contracte, Anglo Rom trebuia să elibereze, la data de 15 octombrie 2017, 3.203 hectare, Delta rom trebuia să elibereze, la aceeași dată, 7.212 hectare, iar Agrodelta Sireasa trebuia să elibereze 4.392 hectare. Niciuna dintre firme, însă, nu a vurt să respecte contractele de concesiune, adresându-se instanțelor și continuând să le cultive de parcă ar mai fi avut vreun drept.

Chiar și an îceste condiții, la finalul lui octombrie 2017, CJ Tulcea a hotărât demararea procedurilor de scoatere la lictiație a respectivelor terenuri, împărțite,î nsă, în loturi mai mici.

Hotărârea prin care se demarau procedurile de soctere la lcitiație a fost votată de către toți consilierii jduețeni, existând consens absolut în ceea ce privește nevoia județului de a obține niște redevențe corecte, care săa mai echilibreze bugetul.

În timpul discuțiilor din ședința Consiliului Județean, reprezentanții PNL au fost avocații neprelungirii contractelor și al scoaterii concesiunilor la licitație.

Michael Gudu,liderul consilierilor județeni ai PNL, a declarat, cu această ocazie: “[…] noi am discutat în ședința de Comisie Juridică, în momentul în care am fost informați cu privire la solicitarea celor două societăți comerciale, și am decis că nu o să fim de acord cu prelungirea acestor contracte de concesiune. […] Deci rețineți punctul nostru de vedere, este împotrivă, cel puțin noi, consilierii PNL”.

Așadar, în acel moment, PNL era foarte ferm în decizia sa ca niciun contract de concesiune să nu fie prelungit.

Din nefericire pentru

finanțele județului, licitațiile nu au putut fi organizate până în acest moment, din cauza litigiilor din instanțe. În toată această perioadă, societățile comemrciale ale căror contracte de concesiune au expirat au refuzat să elibereze terenurile și, în plus, au înființat noi culturi, fără a mai avea vreun drept legal. Din aceste cauze, de altfel, APIA nu a mai acordat subvenții pentru terenruile ale căror contracte de concesiune expiraseră. CJ Tulcea nu a încasat vreun leu redevență pentru că, dacă ar fi făcut-o, ar fi recunoscut, implicit, dreptul foștilor concesionari de a folosi terenurile cu pricina.

la un an din momentul în care

se declarau ferm împotriva prelungirii contractelor de concesiune, liberalii s-au sucit cu 180 de grade, propunând Consiliului Județean prelungirea tuturor celor 4 contracte ale Delta Rom și Anglo Rom, chiar și a celor două care expiraseră încă din 15 octombrie 2017. Ar fi fost o inovație juridică, în felul ei, prelungirea unui contract care nu mai este valabil și nici nu mai produce efecte de un an de zile. Inovație ar spune unii, ilegalitate spune raportul de specialitate al aparatului CJ Tulcea.

PNL a venit, săptămâna trecută,

cu unele argumente pentru a justifica prelungirea contractelor de concesiune cu încă 10 ani. Astfel, a explicat domnul Gudu, prin prelungirea contractelor s-ar fi obținut banii datorați de firme pentru anul agricol 2017-2018, la noul nivel al redevenței, fixat de către consilierii județeni ai PNL la contravoaloarea a 1.050 de kilorgame de grâu la hectar. Numai că, prin hotărirle luate anul trecut, nivelul inim de la care pronesc licitațiile de concesioanre este de 1.000 de kilograme la hectar. prin prelungirea contractelor pentru o redevență de doar 1.050 de kilograme la hectar s-a încălca tocmai pricnipiul liberal al pieței libere, care hotărăște singură prețurile. În condițiile în care specialiștii estimează că CJ Tulcea ar putea obține, în urma licitației, până la 2.000 de kilograme de grâu la hectar, adică dublul redevenței minime, a majora redevența doar cu 5% pare mai degrabă un demers care păgubește județul, nu unul care aduce beneficii bugetului.

Până la urmă,

în ședința de vineri doar cei 12 consilieri județeni ai PNL au votat pentru prelungirea contractelor de concesiune, la fie care proiect de hotărâre din cele patru înregistrându-se 12 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și două abțineri, fiind prezenți 29 de consilieri județeni din totalul de 31.

În aceeași ședință au fost votate alte patru proiecte, de evinte hotărâri, prin care se cot la licitație terenrui agricole din amenajările agricole Carasuhat, Murighiol-Dunavăț, Pardina și Sireasa. Taote aceste hotărâr au fost adoptate cu unanimitate, adică 29 de voturi pentru din totalul de 29 de consilieri județeni prezenți.

În numerele viitoare vom reveni cu mai multe calcule amănunțite despre cât ar putea câștiga Consiliul Județean din concesionarea acestor suprafețe și ce ar fi însemnat prelungirea contractelor sau acre erau capcanele juridice ale acestor prelungiri.