În cadrul Cercului de Dans Modern, cerc condus de profesorul Laura Petroschi, sunt înscriși peste 100 de copii, cu vârste între 4 și 18 ani, cei mai mulți elevi ai șco­li­lor: „Alexandru Ciucurencu”, „Constantin Găvenea”, Colegiul „Spiru C. Haret” şi de la Şcoala „IL Caragiale”, dar şi de la grădiniţele din municipiul Tulcea.

Înainte de a învăţa dansurile moderne, copiii studiază baletul, se familiarizează cu mişcările corecte, dar şi cu muzica clasică. De asemenea, ei învaţă să meargă şi se mişte elegant şi frumos, dar se obişnuiesc şi cu scena, atunci când participă la competiţiile naţionale.

Baletul, baza dansului modern

Deşi mulţi dintre copii vin la Cercul de Dans al Palatului Copiilor pentru a învăţa dansurile moderne, cum ar fi dubstep-ul, primii paşi îi fac în dansul clasic, îndrumaţi de profesorul coregraf. Baletul presupune însă ca cei mici să aibă ureche muzicală, aceasta fiind una dintre condiţiile de admitere în cadrul cercului.

„Baza acestui cerc o constituie dansul clasic şi este obligatoriu pentru toate trupele, iar dansul clasic se învaţă prin exerciţii de balet, studiu clasic bară şi mijloc. După ce copiii cunosc suficient de bine dansul clasic, ei învaţă cam toate genurile de dansuri, mai puţin dansurile populare şi gimnastica aerobică. Singura condiţie stabilită pentru admiterea la acest cerc este ca cei mici să aibă ureche muzicală pentru că altfel nu vor putea să facă nici dans şi nici muzică. Nu ne interesează fizicul sau ca elevii să fie slabi, pentru că sunt fetiţe mai robuste care fac un dans minunat pentru că au ureche muzicală”, a precizat profesorul Laura Petroschi.

O altă condiţie ca elevii să fie primiţi la acest cerc este să le placă să danseze pentru că nu este suficient ca părinţii să îi conducă spre acest cerc.

„Cea mai importantă motivaţie a copiilor care vin la acest cerc este dansul, sunt copii care respiră prin dans, sunt copii cărora este suficient să le arăţi un pic şi ei demonstrează şi mai mult, că pot, sunt copii buni şi talentaţi, totul este este ca ei să primească un imbold şi ei redau apoi ceea ce le arăţi. Totul se face însă cu dragoste, cu pasiune, cu un limbaj adecvat de profesor, cu multă calmitate şi răbdare şi cu multă blândeţe. Ei vin aici în primul rând pentru că le place să danseze iar dacă vin doar pentru a face mişcare sau sport, fără să fie într-adevăr pasionaţi de dans, îi îndrum către alte cercuri. Eu vreau ca la un moment dat să nu se simtă diferenţa între copiii de cinci sau de 10 ani sau mai mari. Copiii care sunt plictisiţi şi nu sunt pasionaţi de ceea ce fac la acest cerc şi se roagă părinţii de ei să vină aici, nu-i primesc. Însă copiii care vin aici şi îşi trimit acasă părinţii, atunci îi primesc cu mare drag pentru că lor le place ceea ce fac aici”, a mai amintit profesorul de core­grafie.

Concursurile, o recompensă pentru copii

De mai multe ori pe an, elevii Cercului de Dans Modern participă la diferite competiţii naţionale, iar recompensele lor se măsoară în premii importante pe care aduc acasă. Ei sunt înscrişi în cinci trupe de dans, unele care fac performanţă, iar altele de începători, în care sunt înscrişi copii de cinci, şase sau şapte ani.

„Ultimele concursuri la care au participat două dintre trupele Palatului Copiilor au fost Concursul Naţional de Dans, Ritm şi Graţie de la Călăraşi, la care copiii noştri au obţinut două locuri I, iar trupa Vivere a venit cu premii de la Bucureşti, de la Palatul Naţional al Copiilor, unde au obţinut două locuri I, cu dansul tematic „Piraţii din Caraibe” şi cu un vals. În total însă, la Palatul Copiilor s-au format în timp cinci trupe: „Vivere”, cu copii între 7 şi 9 ani, „Passion Dance”, cu copii între 4 şi 7 ani. Mai sunt şi alte trupe care au performat mult mai bine în anii trecuţi, „Arabesque” şi alte două tru­pe de începători „Picollino” şi „Alegria”, a spus profesorul Laura Petroschi.

Dansul înseamnă graţie în mişcări şi sănătate

Copiii care merg la Cercul de Dans Modern câştigă în timp eleganţă în mişcări, un mers frumos şi un corp armonios. Pentru unii dintre ei a face dans este un refugiu în timpul lor liber.

„Ei vor fi frumoşi, supli şi sănătoşi. Îşi dezvoltă armonios fizicul, învaţă să meargă elegant şi frumos şi au o ţinută impecabilă iar acesta este cel mai mare câştig al lor. Sunt unii copii care au venit la acest cerc timp de nouă ani de zile, sau o fetiţă care acum este la liceu a venit timp de 14 ani de zile, fără să întrerupă. Prin dans aceşti copii se bucură, respiră şi îşi alimentează viaţa. Unii copii care au probleme acasă aici găsesc un loc de refugiu, iar unii spun că nu vor renunţa la dans niciodată, ceea ce nu se poate. Am observat şi dorinţa celor începători să exploreze scena şi de aceea, din când în când, îl pun pe un începător să danseze cu cei avansaţi şi ajungi la un moment dat nici să nu vezi diferenţa dintre ei. Sunt şi copii care vor să devină vedete şi nu vor să se oprească aici, la Palat. Unii vor să participe la concursuri naţionale, cum ar fi România dansează”, a mai povestit profesorul de coregrafie.

Puţini dintre ei vor deveni balerini

Deşi la Cercul de Dans al Palatului Copiilor sunt înscrişi peste 100 de copii, o mică parte îşi doresc să transforme această pasiune în profesie. Cei care au reuşit însă, sunt acum balerini recunoscuţi în România sau în străinătate.

„Dintre cei care au plecat de la Palatul Copiilor, foarte puţini şi-au făcut din dans o profesie, de exemplu Mădălina Stahei a terminat Facultatea de Coregrafie la Constanţa, Petre Dan este prim balerin la Madrid şi sunt foarte mândră de aceşti copii. Acum sunt câţiva copii care vor să meargă către coregrafie şi cred că vor avea succes pentru că sunt foarte buni. Din păcate, însă, sunt puţini pentru că îi costă ceva bani. Să faci coregrafie nu este uşor pentru că eşti departe de familie, mai ales cei care pleacă pentru asta de mici de acasă. Probabil că mulţi nu văd un viitor în această meserie”, a mai spus profesorul Laura Petroschi.

Dansurile ritmate şi noi, preferate de copii

Cei mai mulţi copii care vin la Cercul de Dans al Palatului Copiilor vor să înveţe dansurile moderne, cum ar fi dubstepul, sau dansurile latino-americane. Aici însă se „lovesc”, în primă instanţă, de balet şi de muzică clasică.

„Aici fac şi astfel de dansuri, însă eu încerc să le insuflu în primul rând dra­gostea pentru dansurile clasice şi pentru balet. Eu într-un fel îi condiţionez şi le spun că nu îi învăţ alte dansuri dacă nu ştiu mai întâi balet. De asemenea, vreau să îi determin să iubească şi muzica clasică pentru că ei nu prea au deschidere către astfel de genuri muzicale iar pentru balet muzica este importantă. Eu însă îi păcălesc, îi modelez şi îi determin să iubească şi partea clasică a dansului. Un copil se modelează foarte greu, durează ani, iar primii paşi, primii ani sunt cei mai grei. Este greu să formez un licean, însă nu imposibil. Dacă pe scenă urcă o trupă de începători, se vede primul impact, chiar dacă paşii îi fac corect şi i-au învăţat corect, nu există expresia, nu ai cum să aduci o trupă de începători şi să fie buni, expresivi. Pot fi expresivi copiii care sunt foarte dotaţi nativ şi se pot gândi la paşi concomitent cu expresia feţei. Iar aici nu sunt doar copii foarte talentaţi, ci sunt şi copii cu care am lucrat foarte mult şi pe care am reuşit să îi aduc la un anumit nivel”, a mai povestit profesorul de core­grafie Laura Petroschi.