O presiune fantastică este pusă în ultimele luni pe angajaţii Consiliului Judeţean Tulcea, în special pe cei din sectorul juridic, după ce consilierii judeţeni tulceni au avut „îndrăzneala” să hotărască, în unanimitate, că pentru concesionarea terenurilor agricole din proprietate calea legală este licitaţia publică şi nu negocierile directe cu actualii concesionari.

Mai mult, de când foștii specialişti din sectorul juridic al Consiliului Judeţean Tulcea (care au mai făcut si figuraţie în procesele cu actualii şi foştii concesionari de terenuri agricole) nu mai sunt iar actualii au câştigat deja sau sunt pe cale să câştige în instanţă procese, lupta a devenit una pe viaţă şi pe moarte. O armată de avocaţi atacă furibund Consiliul Judeţean Tulcea de câteva luni încoace iar angajatorii acestor mercenari, mercenar nu în sensul peiorativ, au ajuns chiar să atenteze şi la interesele tulcenilor.

Atacul mârşav împotriva unei investiţii a Consiliului Judeţean estimată la circa 45 de milioane de euro, bani europeni care au mari şanse de a fi pierduţi definitiv, a fost devoalat de către preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, în şedinţa ordinară de la sfârşitul săptămânii trecute.

Un nou supererou: Procesoman!

Fără să îl nominalizeze, deşi toată lumea ştie despre cine este vorba, preşedintele Horia Teodorescu a ţinut să informeze consilierii judeţeni despre faptul că un fost concesionar, respectiv acţionarul majoritar al societăţii cu care Consiliul Judeţean Tulcea a avut contracte nerentabile în ultimii 20 de ani, a atacat şi în instanţă, şi la Guvern, şi la alte foruri naţionale şi europene instituţia în fruntea căreia se află. Pentru că personajul nu a fost nominalizat de către preşedintele Consiliului Judeţean nu îi vom aminti nici noi numele, ci ne vom rezuma să îl catalogăm drept un nou supererou cu numele de scenă „Procesoman”.

Supererou pentru că respectivul personaj pare mai degrabă desprins din benzile desenate, iar „Procesoman” pentru că probabil că au mai rămas foarte puţine instanţe de judecată care nu au auzit de el.

Dincolo de aspectul comic al situaţiei în care un astfel de personaj se ţine cu dinţii parcă de terenurile pe care a pus mâna într-o conjunctură în care experienţa angajaţilor din Consiliul Judeţean a fost înfluenţată, pare-se, şi de unele presiuni politice, ultimele acţiuni la care a recurs acest personaj nu fac bine tulcenilor şi aceste aspecte chiar trebuie subliniate.

Este vorba despre atacul mârşav la un proiect al Consiliului Judeţean Tulcea, care ar fi putut obţine finanţare din fondurile alocate Instrumentului Teritorial de Investiţii (ITI) Delta Dunării prin Programul Operaţional Regional (POR).

Mai precis este vorba despre reabilitarea şi modernizarea a 82 de kilometri de drum judeţean care ar porni de la PECO pe strada Viticulturii (Varianta) – strada Orizontului – strada Bacului – Trecere BAC – DJ 222 N Tudor Vladimirescu – Chilia Veche.

Străzile preluate de la municipiu riscă să rămână nemodernizate

În şedinţa extraordinară de Consiliu Judeţean din 15 martie 2017, trei străzi din municipiul Tulcea, strada Viticulturii (Varianta) – strada Orizontului – strada Bacului, au fost preluate de Consiliul Judeţean Tulcea iar motivaţia preluării a fost dată în timpul şedinţei de către directorul Nicu Mihai: „Motivația este următoarea: ca să poată să fie eligibil pe POR, el trebuie să aibă conexiune directă sau indirectă cu un drum TEN-T, care, la noi, este drumul 222N ce vine de la Constanța, trece prin Tulcea și merge spre Galați dar o ia spre Brăila, nu ajunge la Galați și merge spre zona Moldova. Noi am dat o hotărâre, Hotărârea nr. 10/2017, în schimb Primăria nu a avut intabulate aceste străzi și nici măsurătorile nu au fost făcute cu aparatură tip TOPO. Atunci, noi am fost nevoiți să facem măsurătorile corecte, pentru că pe data de 16 martie trebuie să ajungem la București ca să-l clasificăm, prin Hotărâre de Guvern și trebuie neapărat intabulat.”.

Fiind vorba despre un drum care va traversa Delta Dunării în care sunt restricţii de mediu, consilierul judeţean Nicolae Chichi a întrebat la acea vreme ce soluţii vor fi recomandate constructorului. Întrebare la care preşedintele Consiliului Judeţean a răspuns:

„După cum știți, asfaltul, ca material uzitat, de folosit în zona Delta Dunării este interzis. S-a discutat și cu proiectanții să se selecteze dintre materialele care sunt agreate de către Ministerul Mediului pentru acest drum, pentru că problema este bine ridicată, domnule Chichi, vom vedea și veți avea cunoștință, în momentul în care detaliile tehnice vor fi gata, care este soluția adoptată pentru acest drum. Inițial se optase pentru o structură de beton cu inserție, bineînțeles cu amendamentul că pe acest traseu va exista o limitare a greutății, atâta cât și cum putem noi să o controlăm.  (…) Este într-adevăr un drum cu un tipic aparte, un drum care tranzitează zone strict protejate. În principiu, mai există încă o soluție luată în discuție, soluția cu pământ stabilizat. Văd că este o revoluție în acest domeniu în momentul de față. Vom vedea dacă aceste emulsii fac parte din categoria materialelor agreate de Ministerul Mediului și de Rezervația Biosferei Delta Dunării”.

La acest moment, fără nicio legătură cu digurile pe care se crede proprietar respectivul concesionar din incintele agricole ale Consiliului Judeţean Tulcea, hotărârea de preluare a celor trei străzi din municipiu este atacată de „Procesoman”, care contestă şi dreptul de proprietate al Consiliului Judeţean Tulcea pe toată lungimea DJ 222 N.

Fiind un litigiu cu privire la această investiţie ce s-ar fi ridicat la circa 45 de milioane de euro, finanţarea cu fonduri europene a modernizării celor 82 de kilometri de drum judeţean este serios pusă sub semnul întrebării. Ba chiar, din punctul de vedere al preşedintelui Consiliului Judeţean Tulcea, în mare parte pierdută …