*Preşedintele CJC a vorbit despre frânarii procesului şi despre „teoria centrului imaculat”

Sosit în municipiul nostru pentru a lua parte la Conferinţa Regiunilor Periferice Maritime, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa nu a ratat prilejul de a face apologia regionalizării.

Atât iminenţa procesului, cât mai ales beneficiile ulterioare ale acestuia au fost aduse de omologul constănţean al lui Horia Teodorescu sub dezideratul „Decizia, mai aproape de cetăţean!”.

Constantinescu a promis că regiunile vor fi, de fapt, o structură intermediară între guvernul central și comunitățile locale. Regiunile înseamnă structuri care nu subordonează autorităţile locale, primăriile sau judeţele, dar care iau din competenţele, inclusiv din banii guvernului central. Preşedintele CJC a împărtăşit din experienţa sa ca membru al delegaţiei române care, în aprilie, a participat în Franţa la un simpozion pe tema descentralizării şi regionalizării, şi a conchis că trecerea în Franţa (1992 – 2013) de la fostele unităţi teritoriale la actualele regiuni a generat creşterea nivelului de trai, la reducerea discrepanţelor între zone, la reducerea şomajului etc.: „Dincolo de creşterea nivelului de trai, regionalizarea a adus şi o calitate superioară a serviciilor publice – sănătate, învăţământ şi în toate domeniile.

E normal ca primarul municipiului Tulcea şi Consiliul Local Tulcea să stabilească priorităţile, fapt pentru care electoratul îi evaluează din patru în patru ani la urne; la fel, preşedintele Consiliului Judeţean şi CJ, prin proiectele pe care le elaborează şi implementează, sunt evaluaţi după fiecare ciclu electoral. La fel se va întâmpla şi cu regiunile, în condiţiile în care judeţele – ca unităţi administrativ – teritoriale – vor fi menţinute. Ele, regiunile, vor duce decizia mai aproape de cetăţean, cu o strategie bine gândită, cu voinţa şi cu consultarea publică a tuturor celor interesaţi de regionalizare. Atrag atenţia că se vehiculează foarte multe lucruri eronate, există o împotrivire a unora de la Bucureşti, funcţionari care nu vor să nu mai depindem de ei la angajarea unui medic sau a unui profesor. E o tendinţă ca aleşii poporului să depindă de Bucureşti: astea sunt de fapt lupta şi diversiunile relativ la regionalizare. Nu se desfiinţează judeţele, se vorbeşte fără sens de baroni locali. Vorbele astea se aruncă prin teoria centrului imaculat, în care totul e curat la Bucureşti, iar noroiul este în teritoriu. Regionalizarea este necesară, trebuie să modificăm Constituţia şi trebuie să ne aliniem strategiei de dezvoltare regională a Uniunii Europene”.

Pentru un plus de credibilitate, Constantinescu a mai adus în discuţie realizările istorice, „Dobrogea noastră care a fost plecată vreo şase sute de ani la Imperiul Otoman şi a revenit în 1878. De atunci, toţi conducătorii ţării noastre au avut planuri, începând cu colonizarea regiunii, infrastructură, poduri la Cernavodă şi Hârşova, dezvoltarea Portului Constanţa sau a Canalului Dunăre – Marea Neagră”, deplângând lipsa unei strategii a Dobrogei în ultimii 23 de ani.

De aceea, a adăugat, astăzi – cu atât mai mult – sunt importante şi Podul de la Măcin, şi „şoseaua expres”, care să lege Litoralul de Delta Dunării, şi viitoarea Autostradă Isaccea – Tulcea – Constanţa, care va lega Ucraina de România, prin trecerea RO – RO, dar şi de Bulgaria şi Grecia (prin Negru Vodă), la fel de importante sunt drumurile naţionale, care vor deveni drumuri regionale şi care trebuiesc modernizate şi reabilitate tot pe bani europeni, şi Spitalul Regional al Regiunii Sud – Est, şi Aeroportul Regional… Toate componentele social – economice sunt importante, primele fiind podul, infrastructura rutieră şi regională, respectiv infrastructura portuară.

Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a consolidat laconic cele spuse de vecinul şi antevorbitorul său: „Decizia trebuie să revină în teritoriu, căci Bucureştiul nu va şti niciodată care sunt necesităţile unui judeţ sau ale unei regiuni”.