Membrii Asociației Comunelor din România (ACoR) sunt nemulţumiţi că guvernanţii tergiversează de ani întregi elaborarea unui Cod al finanţelor publice locale.

„Iniţiativa elaborării Codului finanţelor publice locale s-a născut la nivelul Federaţiei Autorităţilor Locale din România, alcătuită la acea dată din Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, găsind printre documentele arhivate electronic unul de la 11 aprilie 2005, pe care îl pot pune la dispoziţia oricărei persoane interesate de adevăr. De atunci, nu a fost întâlnire cu reprezentanții administrației publice centrale fără ca să se solicite elaborarea Codului finanțelor publice locale. Nicio altă reglementare din România nu a fost atât de amplu și minuțios dezbătută, participând reprezentanții tuturor partidelor politice”, susţine preşedintele ACoR într-un comunicat de presă.

Primarul Emil Drăghici argumentează că prin Codul finanțelor publice locale se sistematizează și concentrează într-o structură unitară reglementările din domeniul finanțelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare și autonomiei locale, constituind procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor și taxelor locale, precum și a celorlalte sume datorate/cuvenite bugetelor locale. Nivelurile impozitelor și taxelor locale stabilite în sume fixe, precum cele ale cotelor pentru stabilirea unor impozite și taxe locale, publicate în proiectul supus dezbaterii publice, sunt exact cele din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

„Concret, la nivelul unor unități administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale ale acestora își permiteau și încă își mai permit să stabilească niveluri la sau spre limita minimă, prin compensare pe seama sumelor de echilibrare primite de la bugetul de stat, pe câtă vreme, la nivelul celor mai multe, dar și celor mai sărace, nivelurile erau stabilite la sau spre limita maximă. Această inechitate fiscală trebuie corectată, astfel încât să se poată identifica aportul real al colectivității locale la susținerea treburilor publice și, pe cale de consecință, să se poată aplica principiul prevăzut în Carta europeană a autonomiei locale, pentru protejarea unităților administrativ-teritoriale cu o situație mai grea din punct de vedere financiar prin instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare, precum și a sarcinilor fiscale care le incumbă. De aceea, în proiectul Codului finanțelor publice locale, ceea ce încă nu este materializat, pentru a fi în măsură să punem în aplicare la nivelul României principiul anterior invocat, impozitele și taxele locale stabilite în sumă fixă, precum și cotele procentuale, TREBUIE SĂ AIBĂ NIVELURI FIXE și NU INTERVALE, iar politica locală fiscală să se materializeze doar prin stabilirea zonelor și a cotelor adiționale! Nimeni, în nicio împrejurare, nu a solicitat stabilirea impozitelor și a taxelor locale, precum și a cotelor procentuale la limita maximă, care să vină să împovăreze contribuabilii!”, declară Emil Drăghici, preşedintele naţional al ACoR.

Primarul comunei Vulcana – Băi (județul Dâmbovița) mai menţionează că din parcursul Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale, a titlului IX din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și a titlului IX din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, s-a desprins o situație injustă în stabilirea unor niveluri ale impozitelor și taxelor, precum și a unor cote procentuale, acolo unde acestea aveau și au limită minimă și limită maximă.