Problema utlizării chimicalelor în agricultură începe, şi pentru ţara noastră, să devină istorie, deşi încă mulţi fermieri nu concep agricultură fără substanţe de combatere, fără tratament la sămânţă; ceea ce, într-un fel, presupune agricultura bio, ale cărei baze se pun, de aici încolo, pe terenurile agricole din Delta Dunării.

Sunt câteva zile de când, la nivel european, Comisia pentru Mediu a Parlamentului European a susţinut eliminarea treptată a glifosatului într-un termen de trei ani.

Industria europeană a pesticidelor a fost alarmată de actuala situaţie referitoare la glifosat, cea mai frecvent utilizată substanţă chimică agricolă, introdusă pe piaţă în anii 1970. De altfel, propunerea Comisiei pentru Mediu a Parlamentului European a fost susţinută puternic de ONG-uri, de diferite grupuri şi organizaţii ecologiste care au cerut o reglementare mai strictă a utilizării glifosatului, inclusiv interzicerea tratării culturilor înainte de recoltare.

În ceea ce priveşte problema neonicotinoidelor, privind Regulamentul 485/2013, ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor, fermierii români au cerut menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă pentru asigurarea competitivităţii prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide, derogări obţinute în ultimii trei ani pentru tratarea seminţelor în campania de primăvară.

În prezent, se caută alternative la chimicale în agricultură, dovadă că la Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor au fost depuse două dosare pentru două produse-alternativă la utilizarea neonicotinoidelor.

Pentru fermierii din Delta Dunării, ARBDD are reguli stricte: nu este permis niciun erbicid, niciun pesticid, nicio chimicală, de niciun fel. În Delta Dunării, viitorul agriculturii, acolo unde sunt concesiunile, este exclusiv bio.