Încă de săptămâna trecută, graţie unui „studiu” făcut public de un ONG, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tulcea a fost inclus într-un Top al ruşinii pentru „lipsa de feedback” a pacienţilor.

Încă de săptămâna trecută, graţie unui „studiu” făcut public de un ONG care se recomandă drept „o organizație non-guvernamentală a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România și estul Europei”, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tulcea a fost inclus într-un Top al ruşinii alături de alte nouă unităţi spitaliceşti din ţară printre care şi Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Din acest punct de vedere, alături de un astfel de spital, cum este „Floreasca” din Capitală, mai că e bine să fii şi de ruşine, însă …

Studiul făcut public de organizaţia mai sus amintită şi-a fundamentat cercetarea plecând de la o situaţie de fapt şi anume aceea că  „este îngrijorător de mic numărul de spitale care introduc datele de contact ale pacienţilor în platforma electronică a CNAS pentru ca pacienţii să primească prin SMS chestionarul de satisfacţie. Astfel, 21% din unităţile sanitare nu au introdus în sistem nici măcar un pacient, iar 82% au introdus datele de contact pentru mai puţin de 5% dintre pacienţii externați. Doar 64 de spitale au avut un număr suficient de chestionare completate pentru a obţine rezultate relevante statistic și au fost incluse în topurile pozitive din acest raport!”.

De la Tulcea, ei bine, nu s-a completat niciun chestionar, aşa că lipsa de feedback a tulcenilor a fost aspru taxată.

Tot în studiu se mai arată că 277 spitale nu au avut suficiente chestionare completate şi din cauza netransparenţei şi lipsei de implicare a managerilor, este imposibilă măsurarea statistic relevantă a satisfacţiei pacienţilor din aceste spitale.

Studiul de mai sus, la fel ca şi gradul de satisfacţie măsurat prin sms-uri şi chestionare pe site-ul Ministerului Sănătăţii, arată din ce în ce mai clar direcţia în care se merge în sistemul de sănătate din România şi anume spre o birocratizare în defavoarea actului medical. Dacă celebrul card de sănătate începe încet-încet să transforme medicii de familie în operatori de calcul, povestea cu baza de date a pacienţilor externaţi şi gradul lor de satisfacţie nu face decât să ne ducă spre alte direcţii, nu cele care vindecă pacientul.

„Suntem preocupaţi de gradul de satisfacţie al pacienţilor, avem chestionarele noastre şi ţinem cont de nemulţumirile care sunt transmise de pacienţi, medicilor, asistentelor sau conducerii spitalului. Este o platformă a Ministerului Sănătăţii ce poate fi accesată pentru a se completa chestionare şi vom încerca să o popularizăm în rândul pacienţilor prin mijloacele avute la dispoziţie”, a declarat Tudor Năstăsescu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Tulcea.

Până în 2016, satisfacţia pacienţilor era viciată!?

Potrivit ONG-ului care a realizat şi făcut public acest studiu, până la sfârşitul anului 2016, indicatorul de satisfacţie a pacienţilor era profund viciat în România prin modalitatea sa de colectare. Adică, până în 2016, mecanismul de măsurare a satisfacţiei pacienţilor se baza pe chestionare tipărite care erau completate de pacienţi în timpul internării iar apoi introduse într-un sistem centralizat de către angajaţii spitalului. Rezultatele nu arătau realitatea: conform acestora, 97,5% dintre români erau satisfăcuţi de serviciile medicale primite. Odată cu introducerea chestionarului electronic, rezultatele se apropie mai mult de realitate. În prezent doar 8 pacienţi din 10 sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de serviciile medicale oferite în spital.