|
* Interviu cu Octavian Motoc, manager al firmei Expert Fonduri Structurale
Reporter: Cât de greu este pentru cineva să aibă acces la fondurile europene?
Octavian Motoc:
Nu este deloc uşor să accesezi fondurile europene pentru că trebuie să fii oarecum familiarizat cu termenii, trebuie să respecţi o anumită procedură a formularelor de finanţare şi trebuie să ai idee despre ce înseamnă un plan de afaceri. Pentru oamenii care vor să acceseze fonduri şi întrunesc condiţiile minime este aproape imposibil
să-şi facă singuri, fără ajutorul unei firme de consultanţă, toată formularistica necesară şi să respecte toate procedurile pentru a avea şanse mari de reuşită.
În primul rând, trebuie să fii racordat la tot ceea ce este nou în ceea ce priveşte procedurile şi formularele care trebuie completate pentru accesarea acestor fonduri. S-a întâmplat de foarte multe ori ca regula să se schimbe în timpul jocului, formularele fiind modificate uneori chiar pe parcursul licitaţiei, ceea ce a condus în anumite momente chiar şi la respingerea unor aplicaţii care erau considerate învechite, deşi fuseseră folosite doar în urmă cu două săptămâni.
De ce este greu să accesezi fonduri europene? Pentru că în majoritatea cazurilor ai nevoie de o societate comercială pe care să o ai deja şi care să îşi fi demonstrat deja viabilitatea, adică trebuie să aibă profit, un anumit număr de angajaţi, să înregistreze o anumită cifră de afaceri şi în funcţie de această cifră de afaceri primeşte o anumită sumă de bani.
Rep.: Ce se întâmplă în cazul unei persoane care locuieşte în Delta Dunării şi care vrea să îşi transforme locuinţa în pensiune? Poate avea acces la fondurile europene?
O.M.: Este o speţă puţin diferită. Cei din Deltă pot aplica inclusiv ca persoane fizice sau cu o societate comercială abia înfiinţată, dar aici problema este că trebuie să pregătească din timp toată documentaţia aferentă lucrărilor de construcţie – montaj. Asta presupune să ai un studiu de fezabilitate realizat de un proiectant, iar asta înseamnă că trebuie să mergi la un proiectant cu cel puţin patru luni înainte de a depune proiectul pentru că perioada de obţinere a avizelor şi a tuturor autorizaţiilor necesare înseamnă 3-4 luni de zile. Cel mai greu se obţin acordurile de mediu mai ales în această zonă sensibilă cum este Delta Dunării şi, de asemenea, sunt necesare anumite avize cum sunt cele de la Ordinul Arhitecţilor din Constanţa şi aşa mai departe.
Rep.: Ce condiţii trebuie să îndeplinească cei care vor să obţină banii europeni?
O.M.: Condiţiile sunt diferite de la program la program, dar putem să vorbim de câteva condiţii generale, iar acestea ar fi: că trebuie să ai o sumă de bani pe care să o foloseşti ca rulaj pentru că acum toate fondurile se derulează pe principiul rambursării, adică tu chetuieşti de la tine sau pe baza unor garanţii bancare care nu se obţin atât de uşor şi abia la final îi primeşti înapoi. De asemenea, la orice proiect, oricât de mic ar fi el, trebuie să ai minimum
25-30% din valoarea lui, o sumă de rulaj.
O altă condiţie este că orice firmă care vrea să acceseze fonduri europene trebuie să fie viabilă, adică să nu aibă probleme şi să nu fie în lichidare şi să nu aibă datorii către stat sau aceste datorii să fie reeşalonate. Acest lucru face ca aria de întindere a domeniului celor care posedă firme ce se pot încadra în accesarea fondurilor europene să se diminueze drastic. De exemplu, în cazul nostru, din 10 reprezentanţi ai firmelor care vin să se intereseze de cum ar putea să obţină fonduri europene, doar unul sau doi ajung să întrunească condiţiile.
O altă condiţie este să ştii exact ce vrei să faci pentru că sunt mulţi care vin şi ne spun că ar vrea şi ei nişte fonduri, iar noi nu dăm consultanţă în domeniul afacerilor pentru că nu ne putem asuma acest risc. Riscul într-o afacere este al celui care vrea să facă acest lucru.
Rep.: Ce fonduri sunt disponibile acum şi pentru ce tip de proiecte?
O.M.: Există fonduri pentru majoritatea tipurilor de proiecte sau idei, în special pentru microîntreprinderi. Este vorba de majoritatea tipurilor de afaceri, atât în domeniul producţiei cât şi în cel al prestării de servicii, iar sumele care sunt puse la dispoziţie sunt de până în 200 de mii de euro prin Programul Operaţional Regional, măsura 4.3., "Sprijinirea activităţii microîntreprinderilor". Asta este valabilă pentru mediul urban iar rambursarea banilor este de 100%.
În zona rurală, echivalentul este măsura 3.1.2. care se ocupă tot de afaceri, dar în mediul rural, şi care este similară celei din mediul urban, dar cu o contribuţie de 70% din partea Uniunii Europene şi 30% din partea beneficiarilor. Majoritatea acestor fonduri se îndreaptă către achiziţia de utilaje agricole şi tractoare, dar până la urmă mediul rural nu înseamnă numai agricultură, ci este nevoie de investiţii şi în alte domenii de activitate. Eu cred că prea mulţi bani se duc pe tractoare şi utilaje agricole şi rămân foarte puţini pentru alte tipuri de iniţiative de dezvoltare pentru mediul rural.
Ar mai fi în plus, pe partea de dezvoltare rurală, fondurile destinate acvaculturii, care nu sunt mici şi care pot fi accesate anul acesta din luna mai până în luna decembrie. Deja au venit foarte mulţi interesaţi de astfel de investiţii şi eu cred că acesta este viitorul pentru Delta Dunării.
Rep.: Ce paşi trebuie să urmeze o firmă sau o persoană astfel încât să ajungă să acceseze fondurile europene?
O.M.: În primul rând trebuie să îşi structureze foarte clar ce vrea să facă. Dacă ar fi să luăm exemplul unei pensiuni în Delta Dunării, paşii ar fi următorii: trebuie să vină la o firmă de consultanţă, după care să se îndrepte către un proiectant care să-i facă studiul de fezabilitate. Pe baza acestui studiu şi a avizelor necesare, care sunt cam 20, se ajunge ca după aceea să se completeze cererea de finanţare a planului de afaceri de către firma de consultanţă sau de către potenţialii beneficiari care nu vor să apeleze la astfel de firme. După ce este înaintată aplicaţia, firma de consultanţă se ocupă de răspunsurile la solicitările de clarificări din partea finanţatorului şi în final beneficiarul este notificat să meargă să semneze contractul. Nimic din ceea ce se face înaintea contractului nu este eligibil, cu excepţia părţii de proiectare şi consultanţă. Mulţi au crezut că dacă fac o parte din lucrări înainte să semneze contractul pot obţine după aceea banii, lucru care nu este permis. Tot ceea ce se face cu finanţare europeană presupune trecerea prin nişte procedee de achiziţii care trebuie să respecte condiţiile impuse de finanţator. Apoi se fac cererile de rambursare, în timp, pe tranşe, de obicei la pensiuni până în cinci tranşe iar termenul de finalizare a acestor proiecte este de maximum trei ani.
Rep.: Cum răspund posibilii beneficiari la această întreagă birocraţie?
O.M.: Avizele pe care trebuie să le obţină cineva sunt cam 20-30 şi sunt şi anumite aberaţii legate de aceste avize. În mod normal, acestea ar trebui să fie obţinute după ce s-a semnat contractul, însă, din păcate, nu se întâmplă aşa. Este destul de multă birocraţie descurajantă însă eu cred că poate fi simplificată. Europenii au învăţat în timp şi au căutat să elimine toate aceste chestiuni care sunt pur birocratice. La noi însă este invers şi nu din cauza unei solicitări a Uniunii Europene de a ne raporta la ceea ce se face în alte ţări, ci dintr-un exces de zel pe care românii îl au atunci când solicită de la cei care urmează să beneficieze de ceva şi pe care-i văd ca pe nişte favorizaţi ai sorţii. Ei nu ştiu să privească bine ceea ce alţii fac, ci cu invidie, iar cei care reuşesc nu sunt nişte modele, ci nişte oameni care au făcut ceva şmecherii. De asta, cel puţin în primii ani de accesare a fondurilor europene, când un beneficiar mergea pentru a obţine fonduri tot timpul era privit şi se vorbea cu el ca şi când era cel mai mare infractor. Pentru că viziunea este că dacă obţii nişte bani pe care nu trebuie să-i dai înapoi în mod sigur faci nişte şmecherii. În străinătate aceste documentaţii au fost simplificate, mai ales cele legate de numărul de avize pentru că în unele ţări se pot obţine mai multe odată în urma unei singure solicitări, astfel încât beneficiarii să nu mai fie nevoiţi să meargă în foarte multe locuri pentru asta. Toată această birocraţie la noi a fost amplificată, parţial din invidie şi, pe de altă parte, că cei care lucrează în instituţii sunt învăţaţi să pună beţe în roate, în loc să-i ajute pe oameni să facă ceva.
 |
0372908589
contact
obiectivtulcea.ro
Dupa modelul presei nationale, nimic nu va mutumeste, si nu va comportati del
Asta nu e protest e ceva super ridicol... nu poti sa iti iei concediu sau sa 
Pe scurt, autoritatile europene au simplificat procedurile iar cele romane le-au amplificat ... Cand a aflat asta expertul ? Cand lucra la Consiliul Judetean ?
Daca tot face reclama pentru firma proprie, nu ne spune si noua pentru cate proiecte a obtinut finantare europeana cand lucra la Consiliul Judetean? Cam cati euroi ? Eventual defalcat pe ani.
Asta, asa, ca sa ne dam seama cat e de expert pe fonduri europene. Cine stie, poate mergem sa ne dea consultanta.
Raspuns Expertu':
Mentionez ca 3 dintre proiectele majore aflate in portofoliul Consiliului Judetean Tulcea si care se implementeaza in aceasta perioada au fost concepute si partial implementate impreuna cu echipa pe care am coordonat-o in perioada in care am fost functionar public (drumul Tulcea – Murighiol – Dunavat, drumul de legatura intre manastirile tulcene – “Triunghiul Manastirilor” si restaurarea Muzeului de Arta si Casei Avramide). Valoarea totala aprobata a celor trei proiecte este de peste 50 milioane euro.
De asemenea, proiectele realizate in aceeasi formula se regasesc in lista de mai jos. De altfel, lista respectiva se afla si pe pagina web a CJT: http://cjtulcea.ro/documente 2010/Investitii finalizate/fonduriexterne.htm
1. Denumire: „Camin de batrani Isaccea – Tichilesti”
Program: PHARE 2001, Componenta Investitii in servicii sociale
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: Primaria Orasului Isaccea, Spitalul Tichilesti, Fundatia „Sfanta Ana” Tulcea
Valoare totala proiect: 163.500 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2005
2. Denumire: “Complex de servicii sociale cu functiuni multiple”
Program: PHARE 2001, Componenta Investitii in servicii sociale
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: Primaria Tulcea, Agentia Judeteana de Dezvoltare Tulcea
Valoare totala proiect: 191.358 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2005.
3. Denumire: „Reamenajarea Muzeului de Istorie si Arheologie – Pavilionul Vechi”
Program: PHARE 2001 Componenta Infrastructura Mica
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea
Valoare totala proiect: 162.090 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2007.
4. Proiectul de Dezvoltare Rurala in judetul Tulcea, proiect pilot finantat de Banca Mondiala in 5 judete din Romania
Comune beneficiare ale proiectului de dezvoltare rurala in judetul Tulcea: 22
Numarul total de proiecte finantate de PDR in judetul Tulcea - 40, din care :
- 22 de investitii de alimentare cu apa
- 18 investitii de reabilitare drumuri comunale
Valoare totala a proiectelor finantate: 8,96 milioane USD
- finantare PDR -7,5 milioane USD ( 84% din valoare proiectelor)
- finantare consiliile locale -1.46 milioane USD ( 16 % din valoarea proiectelor )
Stadiul proiectului: finalizat 2007.
5. „Reabilitarea / reconstruirea a cinci (5) unitati scolare din judetul Tulcea, in localitati afectate de inundatiile din anul 2005”
Program: PHARE 2003 Coeziune Economica si Sociala, Infrastructura regionala si locala / Inundatii
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: Consiliile Locale Daeni, Ostrov, Niculitel, Sulina si Crisan
Valoare totala proiect: 525 000 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2008.
6. „Centru Ecoturistic Delta Dunarii”
Program: PHARE CBC 2004, Programul de Vecinatate Romania – Ucraina
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: ARBDD, ICEM, Administratia Rezervatiei Dunarea din Ucraina si Centrul de informare turistica Dunarea de Jos din Vilkovo/Odessa
Valoare totala proiect: 1.240.325 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2008.
7. „Extinderea implementarii Agendei Locale 21 in Romania – Agenda Locala 21 in judetul Tulcea” – care s-a concretizat intr-un plan judetean de dezvoltare durabila pentru judetul Tulcea
Program: Agenda Locala 21, Program al Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si Guvernul Romaniei prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Stadiul proiectului: finalizat 2007.
8. „Delta Dunarii in Europa”
Program: PHARE CBC 2005, Programul de Vecinatate Romania – Ucraina
Beneficiar: Consiliul Judetean Tulcea
Parteneri: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, organizatia neguvernamentala “Prietenii Naturii Romania”, Asociatia pentru Promovarea Ecoturismului, filiala Odessa / Ucraina, Agentia de Cooperare Transfrontaliera “Euroregiunea Dunarea de Jos” Reni / Ucraina
Valoare totala proiect: 544.800 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2009.
9. Denumire: „Proiectarea unui centru informational – diagnostic privind combaterea tuberculozei in Euroregiunea Dunarea de Jos”
Program: Tacis 2005, Programul de Vecinatate Romania – Ucraina
Beneficiar: Agentia de Cooperare Transfrontaliera Euroregiunea „Dunarea de Jos”, Reni/Ucraina Parteneri: Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Raional Reni, Ucraina si Consiliul Raional Cahul, Republica Moldova, Tacis 2005
Valoare totala proiect: 57.122 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2006.
10. “Plan de urgenta si protectie impotriva inundatiilor in Euroregiunea Dunarea de Jos”
Program: Tacis 2005, Programul de Vecinatate Romania – Ucraina
Beneficiar: Departamentul Regional Odessa de Management al Apei – Consiliul Regional Odessa, Ucraina
Parteneri: Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Departamental Cornwall, Marea Britanie, Centrul pentru Studii Regionale, Ucraina
Valoare totala proiect: 330.000 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2006.
11. „Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil in zonele umede Natura 2000: studiu de caz Delta Dunarii” cu rezultat: elaborarea unei strategii de turism pentru zonele umede din Delta Dunarii
Program: Programul de finantare pentru Romania si Bulgaria al Guvernului Flandrei, Belgia
Aplicant: WES Brugges (Belgia)
Parteneri: Consiliul Judetean Tulcea, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
Valoare totala a proiectului: 87.000 Euro
Stadiul proiectului: finalizat 2008.