|
Delta Dunării şi Dobrogea de Nord sunt considerate de editorii revistei Lonely Planet, unele cele mai atractive locaţii turistice din România şi îi invită pe cititorii lor să viziteze această zonă. Lonely Planet este unul dintre cele mai importante ghiduri turistice din lume şi conţine, în format scris, 500 de ghiduri de călătorie acoperind 195 de ţări. Practic, majoritatea amatorilor de călătorii de peste tot din lume îşi planifică vacanţele în funcţie de informaţiile pe care le oferă această publicaţie şi, atunci când o zonă este apreciată de editori, şansele ca aceasta să fie vizitată cresc considerabil. De asemenea, sunt oferite informaţii foarte utile: cum să te îmbraci, de unde să îţi cumperi mâncarea şi cât costă sau ce trebuie să ai obligatoriu în rucsac. "Regatul" Dobrogea de Nord, scos din "contextul" România În ghidul turistic despre România, Dobrogei de Nord i se acordă un loc special, iar regiunea este prezentată ca având o istorie diferită de "ţara mamă".
"În 1878 Nordul Dobrogei a devenit parte a României, când o armată ruso-română i-a învins pe turci în Bulgaria. Sudul Dobrogei a fost atunci cedat Bulgariei. În antichitate, regiunea Dobrogea a fost colonizată pentru prima dată de greci şi apoi de romani, ambele lăsând în spate foarte multe vestigii istorice care pot fi admirate aici. (…) Mai târziu, Dobrogea s-a aflat sub controlul bizantin şi, în 1418, a fost cucerită de turci. Odată ce steagul României a fost arborat deasupra Dobrogei, s-au făcut foarte multe ca aceasta să fie integrată cât de repede posibil tărâmului principal" (…) "Deşi în general este considerată cel mai nou teritoriu al României, în mod ironic, aici se află cele mai puternice dovezi ale conexiunii ţării cu Roma antică: statui, busturi, sarcofage şi alte descoperiri arheologice". De aici şi abordarea diferită pe care editorii Lonely Planet o oferă Dobrogei, a cărei culturi, spun britanicii, este oarecum diferită de cea a României: "Distanţa culturală de restul României poate fi parţial explicată de numărul neobişnuit al diversităţii etnice din această zonă. În mod considerabil, turci, tătari, bulgari, ucraineni sau lipoveni se adaugă mixului, dând acestei zone o multiculturalitate reconfortantă". Deci revista prezintă în special latura istorică a Dobrogei şi îi îndeamnă pe turişti să viziteze în special siturile arheologice din această zonă. În paranteză fie spus, aceştia vor avea o surpriză când vor vedea că este destul de greu să le găseşti şi probabil că nu vor fi foarte mulţi ghizi specializaţi care să le prezinte aceste locaţii extrem de valoroase. Delta Dunării, foarte apreciată pentru păsări
Deşi niciuna dintre plajele de la Marea Neagră, din România, nu au primit "the blue flag" (steagul albastru, acordat plajelor din lume care respectă 27 de criterii de calitate), Delta Dunării este foarte apreciată mai ales pentru "sunetul a mii de pelicani de pe canale şi lacuri". La fel de apreciate sunt fluviul Dunărea şi plajele sălbatice din Delta Dunării. "Fluviul Dunărea şi ţărmul Mării Negre atrag valuri de viaţă sălbatică şi numeroase specii de vieţuitoare. În acelaşi timp, cei care caută izolarea "Waterfront", situri arheologice şi mii de copleşitoare păsări exotice nu vor fi dezamăgiţi". Delta atrage prin linişte şi "reţeaua fantastică de canale şi lacuri", turiştii fiind încurajaţi să viziteze satele de pescari şi "ţărmul pustiu al Mării Negre". "Calma şi foarte puţin opulenta Deltă a Dunării îi atrage pe iubitorii de păsări şi pe cei care caută linişte. O reţea fantastică de canale şi lacuri traversează cea de-a doua deltă ca mărime din Europa, unde există sate de pescari şi întinderi de plaje pustii, unde pelicanii şi peştii sunt din abundenţă". Aceasta este descrierea pe care revista Lonely Planet o face Deltei Dunării, prezentarea fiind una foarte realistă. De asemenea, editorii au descoperit aici o serie de puncte de atracţie turistică aproape deloc promovate de Ministerul Mediului sau de autorităţile locale, altele fiind, din păcate, scăpate din vedere, aşa cum sunt mănăstirile din Nordul Dobrogei.
 |