O hotărâre de Consiliu General al Municipiului Bucureşti, HCGMB 170 adoptată anul trecut în luna aprilie pentru aprobarea „Strategiei pentru protecţia şi bunăstarea animalelor în municipiul Bucureşti” s-a vrut a fi sursa de inspiraţie şi pentru autorităţile locale tulcene în vederea adoptării unei strategii similare şi la Tulcea. Iniţiatorul hotărârii adoptate în Bucureşti, consilierul general al municipiului Bucureşti, Tudor Tim Ionescu a fost prezent la Tulcea sâmbătă pentru a provoca la o dezbatere atât membri ALDE, în calitatea sa şi de secretar general adjunct la nivel naţional, dar şi simpli iubitori de animale din municipiu şi judeţ, prezenţi la Sala Mihail Kogălniceanu începând cu ora 11.00 pentru dezbaterea cu tema „Strategia pentru protecția și bunăstarea animalelor”.

Au fost alături de Tudor Tim Ionescu, la Sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Judeţean Tulcea pentru a susţine nevoia acestei strategii, preşedinţii filialelor ALDE judeţ şi municipiu, Romul Radu şi respectiv Marius Tudorie, vicepreşedintele CJ Tulcea, Petre Badea, viceprimarul municipiului Tulcea, Petre Marinescu, viceprimari ALDE din judeţ, dar şi comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Marius Popa.

Şi pentru că o dezbatere serioasă avea nevoie şi de o ancorare în realitate, iniţiatorul acesteia a avut parte de două experienţe înainte de a vorbi despre strategie celor veniţi la Sala Mihail Kogălniceanu.

„Vineri seara, când am ajuns la Tulcea m-am plimbat pe faleză şi am avut surpriza să fiu însoţit o bună bucată din drum de mai mulţi câini fără stăpân. Foarte docili, nici vorbă să fie agresivi şi care probabil că m-au condus prin teritoriul lor, fiind cum se spune la ei acasă iar eu, oaspetele lor pe faleza tulceană. Acei câini chiar nu aveau ce să caute acolo, pe faleză, într-o zonă de promenadă. Sâmbătă dimineaţa am fost la adăpostul animalelor fără stăpân din Tulcea pentru a afla care este rata de adopţie şi care sunt metodele inovative de adopţie a câinilor fără stăpân”, a declarat Tudor Tim Ionescu, la începutul dezbaterii de la Sala Mihail Kogălniceanu.

Şase piloni pe care se susţine strategia pentru gestionarea animalelor fără stăpân

Dezbaterea de la Sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Judeţean Tulcea a avut, timp de aproape două ore, un dialog sincer între reprezentanţi ai autorităţilor mai sus menţionate, reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi oameni simpli, iubitori de animale, care au vrut să afle ce se poate face pentru protecţia şi bunăstarea animelelor, în special a câinilor fără stăpân, pentru care municipiul Tulcea a amenajat un adăpost la marginea oraşului şi în care se aflau la sfârşitul săptămânii trecute 40 de patrupede.

Aşa cum a fost ea prezentată ca model, Strategia de protecţie şi bunăstare a animalelor în municipiul Bucureşti se bazează pe şase piloni importanţi. Primul este prevenţia abandonului prin înfiinţarea la nivel de Poliţie locală a unui compartiment de Poliţie a Animalelor care, în principal, să popularizeze acţiunile de sterilizare gratuită ale unor ONG-uri şi doar dacă e cazul să sancţioneze acele persoane care abandonează puii animalelor. Al doilea pilon al strategiei este ridicarea animalelor fără stăpân de pe domeniul public fără a fi traumatizate ca în prezent. Al treilea pilon este transformarea adăposturilor pentru animale în centre de adopţii ale animalelor iar al patrulea pilon este acela de a stimula adopţiile prin metode inovative.

„Faptul că la Tulcea, am auzit acest lucru, se fac periodic acele campanii de adopţie, în care sunt prezentate animalele, e un lucru bun dar noi, la Bucureşti, am venit şi cu alte idei. Avem transmisiuni live pe canale de youtube şi facebook, avem reprezentări ale unor animale din adăpost în mărime naturală în centre comerciale cu texte comice care atrag publicul şi alte asemenea metode inovative de stimulare a adopţiilor”, a declarat la Tulcea, Tudor Tim Ionescu. Al cincelea pilon al strategiei propune utilizarea animalelor fără stăpân, cele care nu sunt agresive, ca resurse sociale şi utilitare, inclusiv în terapie, iar ultimul pilon, eutanasierea, ca ultim resort după ce s-au parcurs toate etapele precedente.

Adopţii de la distanţă şi contravenţii pe Legea 155

În timpul dezbaterii de la Sala Mihail Kogălniceanu au fost şi câteva aspecte de noutate prezentate de către oficialul de la Bucureşti. Una dintre acestea, care poate fi implementată foarte uşor şi la Tulcea, este promovarea adopţiei de la distanţă.

Practic, orice cetăţean din municipiu, din judeţ, din ţară sau din străinătate poate „adopta” un animal din adăpostul de animale fără stăpân din Tulcea cu condiţia să îi asigure „cazarea şi masa”. Această metodă de adopţie este folosită în principal de acei iubitori de animale care au posibilităţi financiare, dar nu au posibilitatea de a le oferi patrupedelor un cămin, majoritatea dintre ei fiind proprietari de apartamente. Chiar dacă a început modest, adopţia la distanţă începe să aibă succes la Bucureşti şi nu numai.

Pe de altă parte, conform Legii 155/2010, art. 6, lit. e, reprezentanţii Poliţiei locale au atribuţiuni să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni pentru nerespectarea drepturilor animalelor. „Înfiinţarea Poliţiei Animalelor la nivel local are ca scop identificarea şi sancţionarea oricăror acte de abuz sau de cruzime faţă de animale. De asemenea, pot fi sancţionaţi şi cei care abandonează animalele”, se arată în Strategia pentru protecţia şi bunăstarea animalelor în municipiul Bucureşti.

După dezbaterea de la Sala Mihail Kogălniceanu, precedată de vizita la adăpostul de animale din municipiu, organizatorii au mai avut o ieşire în teren: la Babadag, alături de reprezentanţii unor ONG-uri de protecţie a animalelor, a avut loc o campanie de sterilizare gratuită ce s-a dovedit a fi un succes. Mai ales că în timpul dezbaterii au fost destule voci care au susţinut că o sterilizare este cu mult mai ieftină decât cazarea şi masa unui animal timp de 7 zile într-un adăpost, urmată de eutanasierea acestuia.