tulcea 1 magazin cu maruntisuriArticolul de mai jos a fost publicat în „Tulcea 1878-1948. Memoria unui oraş”, volum îngrijit de Daniel Flaut, Mihaela Iacob, Dorel Paraschiv.

Volumul a făcut obiectul lucrărilor colocviului „Recuperarea memoriei oraşului Tulcea, 1878-1948: împlinire sau deziderat?”, care a avut loc la Tulcea, 24 – 26 septembrie 2012.

Volumul a fost realizat în cadrul proiectului „Tulcea 1878-1948: memoria unui oraş”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Contractul – cadru de finanţare nr. 147/16 martie 2012), iniţiat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, derulat în perioada martie – noiembrie 2012. Parteneri: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Biblioteca Judeţeană „Ioan

  1. Roman” Constanţa, Universitatea „Ovidius” Constanţa, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Asociaţia Ibida Tulcea. Apărut la Editura Istros, Muzeul Brăilei, Brăila, 2012.

Autorul studiului „Valenţe estetice ale litografiei lui Constantin Găvenea” este dr. Ibrahima Keita, expert în domeniul „Bunuri cu semnificaţie artistică – grafică românească”.

*

*   *

Rari sunt criticii de artă, ante- şi post­dece­mbrişti, care nu şi-au exprimat admi­raţia asupra valenţei estetice a litografiei lui Constantin Găvenea. Apreciatul critic de artă Radu Ionescu scria că „în afara sentimentelor generate direct de operele de artă, te îndeamnă imperios să-l cunoşti pe artist … Îndemnul nu ţine nici de valoarea artistică, nici de motivele înfăţişate, nici de forma de expresie, ci de sentimentul acut că artistul s-a mărturisit în acele lucrări, că ne-a împărtăşit fiecăruia în parte sufletul său, că a aruncat o punte spre noi, o mână întinsă căreia trebuie – căci nu se poate altfel – să îi răspundem. Chemarea aceasta de a intra direct în dialog cu el este cu atât mai puternică cu cât opera de artă este ma idirectă ca expresie, înrudită cu jurnalele de însemnări care, în cazul unor scriitori, reprezintă adesea o culme a crea­ţiei lor, condiţia fiind ca fiecare însemnare să fie rodul unei experienţe, fiecare întâm­plare consemnată să fie explicaţia altora simi­lare, care au precedat-o sau, în cazu­rile întâlnirilor inedite, să conserve întrea­ga iubire generată de aceasta. Har, cinste absolută, respect faţă de meserie, putere de pătrundere şi de sinteză, căldură sufleteas­că şi curiozitate continuu trează …” 2.

(foto 1, Constantin Găvenea: „Magazin cu mărunţişuri”)

„Litografiile lui Constantin Găvenea – remarca Florica Cruceru – nu sunt numai lucrări cu un acuzat caracter artistic, ci şi reale documente ale unui vechi oraş al Dobrogei. Tocmai acest fapt îl va conduce pe artistul bun desenator către un figurativ care subliniază şi calitatea sa de fin observator” 3.

Olga Buşneag subliniază că „gravorul acordă o atenţie particulară armăturii liniare, articulării formelor în arhitecturi riguroase, detaliului precis şi revelator. Cu probitate, minuţie şi elan poetic, el con­stru­­ieşte astfel imaginea Tulcei tradiţio­na­le în care colonada bazarului se detaşează ca personaj principal. Multe din realităţi urbanistice de odinioară au dispărut…, dar capacitatea de portretizare a lui Găvenea Constantin, darul lui de a surprinde sufle­tul unui loc, le-a fixat pentru posteritate, pentru patrimoniul nostru arhitectural ima­ginar, litografiile create în anii ’40 şi ’50 devenind acum preţioase documente” 4.

tulcea 2 strada cu balcoane(foto 2, Constantin Găvenea: „Strada cu balcoane”)

Virgil Mocanu notează: „artistul este în primul rând un afectiv, o sensibilitate programată, doar pentru relaţia simpa­tetică frustă cu mediul propriei necesităţi de a exista. Tulcea nu este pentru el nici temă, nici subiect şi nici motiv sau pretext, ci însăşi condiţia de a fi, ca o respiraţie normală într-o ambianţă firească, în modificările căreia te adaptezi fără preme­ditări, crize sau înstrăinări irecuperabile. De aceea, şi imaginea pe care ne-o resti­tuie are marea virtute a sincerităţii şi poe­ziei, a observaţiei dublate de evanescenţa polisemantică a planurilor ce o compun, fără ostentaţie şi fără diluare declimat interior” 5.

tulcea 3 strada blanarilorLitografiile marca Constantin Găvenea sunt mereu populate cu personaje în mersul lor molcom pe străzile oraşului, defilarea nelipsitelor căruţe cu cai, mânate de un birjar, un măgar tractând o şaretă. Aceste umbre animate conferă imaginilor o anume magie, o călătorie în timp pe uliţele oraşului de odinioară, cu o pronunţată tentă orientală. Este un produs al sincretismului artei plastice,al litografiei cu evocare şi memorialistică. De fapt, cele mai valoroase sunt tocmai acelea care rememorează imagini şi locuri în mod repetat şi profund frământate de artist, interiorizate şi apoi exprimate prin limbaj plastic.

În litografiile care imortalizează Tulcea veche asistăm la un gen de călătorie în timp, un du-te-vino al negoţului pe străzile şi uliţele vechii urbe: personaje, căruţe care vin şi pleacă. Deşi cu scopuri diferite, putem spune că graficianul pur-sânge Constantin Găvenea a adoptat tehnica litografiei gândindu-se la impactul ce l-au avut asupra oamenilor activităţile cărtura­rului Gheorghe Asachi şi ale fiului său, artis­tul Alexandru Asachi, care au litografiat ilustraţii sugestive pentru a contribui la redeşteptarea sentimentului naţional, dar şi la ideile de stampe cu caracter etnografic pe care le-a reluat şi promovat Carol Pop de Szatmary.

tulcea 4 animatie in bazar(foto 4, Constantin Găvenea: „Animaţie în bazar”)

Este de netăgăduit că contemporanii noştri privesc operele de litografii semnate Constantin Găvenea cu un sentiment profund de trăinicie.

(va urma)

Pagină îngrijită de Petru Ţincoca

_________________

  1. Radu Ionescu, în Catalogul Expoziţiei retrospective Constantin Găvenea, Bucureşti, Sala Dalles1982.
  2. Florica Cruceru, în ibidem.
  3. Olga Buşneag, în Catalogul Constantin Găvenea-Expoziţie retrospectivă, 1987.
  4. Virgil Mocanu, Jurnalul galeriilor, în „România literară”,1982, nr. 7.