Longevitatea unei formaţii precum „Celelalte Cuvinte” are o singură explicaţie: calitatea muzicii. Să cânţi de peste 35 de ani, iată, înseamnă că muzica ta germinează, indiferent de ani şi de sezoane.

Trupa „Celelalte Cuvinte” venise până acum de două ori la Tulcea: prima dată în 2014, la ROWMania Fest, a doua oară anul trecut, la „Festivalul de Muzică Bună” organizat de Aşezământul Cultural „Câinele Enot”. Tot jurnalistul Patrick André de Hillerin a făcut diligenţele, reuşind nu numai să-şi facă un cadou de aniversarea sa (11 noiembrie), dar mai ales să împartă darul cu tulcenii care au venit să audă bunul sunet în sala mare a Teatrului „Jean Bart”.

Într-un special concert acustic, „Celelalte Cuvinte” au făcut ce se cuvine la ceas aniversar: au marcat muzical lungul lor drum prin istoria muzicii româneşti contemporane.

Călin Pop (chitară, voce), Marcel Breazu (bass, backing vocals), Leontin Iovan (baterie), Tiberiu Pop (clape, backing vocals) şi, în miezul aprins al erei tehnologice, Ovidiu Roşu (inginer de sunet) şi-au refăcut traseul aşa cum ştiu ei – cu un bun – simţ fără de care un muzician ar fi cel mult un meschin virtuoz.

De-a lungul carierei componenţilor, „Celelalte Cuvinte” au curs prin matca rock-ului ba (după meandre) progresiv, ba speed – thrash, ba doom metal. Toate au fost în concertul de sâmbăta trecută. Iar muzica elaborată, surprinzătoare prin ruperi de ritm, cu o cursivitate generată chiar de momentele polifonice, cu un sunet im-pe-ca-bil, toate acestea s-au însoţit firesc cu textele de profunzime. De altfel, asta este şi marca formaţiei, anume mesajul comunicat prin sunet & cuvânt, iar aici amintim (din tot concertul care a durat o oră şi jumătate) „Iarbă prin păr”, „Fântâna suspinelor”, „Cina dragonului” ori „Dacă vrei”.

Muzica celor de la „Celelalte Cuvinte” n-ar putea germina de atâta amar de vreme fără ca sămânţa bună să ajungă pe un sol roditor. În sala de sâmbătă a Teatrului „Jean Bart” au fost zeci de adolescenţi care s-au înfocat spre sfârşitul recitalului şi prin conectivitatea cărora muzica aceasta se va propaga rapid şi intact. Poate că e şi o premoniţie în primul nume al formaţiei orădene, „Sonic”, o şansă pentru epoca în care orice informaţie – inclusiv muzicală – se transmite transsonic.

Dacă vrei de tine să simt că-s robit,

Lasă-mă uimit, lasă-mă uimit…

… aşa a rămas Tulcea, pentru a treia oară, uimită de muzica „Celorlalte Cuvinte”.