România vizează independența energetică ca răspuns la războiul din Ucraina – EURACTIV.com

Guvernul României dorește să transforme infrastructura energetică și mixul energetic al țării pentru a obține independența energetică, dar experții avertizează că problemele rămân în timp ce grupurile ecologiste solicită un rol mai mare pentru energia regenerabilă.

Anul trecut, 45% din consumul de energie primară al României a fost asigurat prin importuri, conform Către Institutul Național de Statistică al țării. Țara depinde de importurile rusești pentru 29% din consumul său de gaze și Un sfert din combustibilul pe care îl importi conform Asociația Smart Energy din România.

TransGas, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din România, a declarat că consumul anual este între 11-12 miliarde de metri cubi și ar putea crește cu încă opt miliarde anual.

Totuși, Ministerul Energiei a spus că România este una dintre țările cel mai puțin dependente de gazul rusesc, întrucât nu există nici contracte între statul român și nici companii cu Gazprom. Mai există intermediari pentru compania rusă care vinde gaze în România.

„Vulnerabilitatea unei țări se datorează nu doar cantității de importuri pe care le importă într-un an, ci cât de importantă este într-o oră/zi de consum maxim, care sunt resursele orare stocate pe care te poți baza dacă nu deține gaze din import, care sunt înlocuitorii imediati de energie pe care consumatorul îl poate folosi în caz de lipsă de gaze, mai ales dacă importul este sursa în care îți vei pierde creditul” Asociația (IEA).

Situația s-ar putea schimba mai târziu în acest an, când va începe extracția a 200 de miliarde de metri cubi de gaz din rezervele Mării Negre.mai da o lege adoptata luna trecuta tAcesta reglementează dreptul de preemțiune la cumpărare.

Costuri de transformare

Peste o treime din producția de energie electrică a României este asigurată de hidroenergie, urmată de cărbune și energia eoliană (aproximativ 16% fiecare), combustibilii fosili cu 14,3% și energia nucleară și solară contribuind cu puțin peste 7% fiecare.

„Având în vedere creșterea lentă actuală a energiei din surse regenerabile în țară, proiecțiile arată că România nu va atinge ținta UE de 32% surse regenerabile până în 2030, chiar dacă ponderea sa reală în mixul energetic este deja de 25%” – Climate Change Indicele de performanță pentru anul 2022 promoțiiFactorii politici trebuie să accelereze ambiția politicii, deoarece Planul național de redresare și reziliență (NRRP) include eliminarea treptată a lignitului și a cărbunelui până în 2032.

Guvernul României se așteaptă ca fondurile UE să ajungă la 16 miliarde de euro până în 2030 pentru a dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie prietenoasă cu mediul și pentru a combate efectele schimbărilor climatice.

Sprijinul Fondului de Modernizare al UEs 10 state membre cu venituri mici în tranziția la neutralitatea climatică și ar putea aduce mai multe 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea rețelei de distribuție a energiei electrice.

Comisia Europeană deja a aprobat un ajutor de restructurare de 2,66 miliarde de euro pentru al treilea producător de energie electrică din țară, Complexul Energetic Oltenia, Pentru a înlocui producția de energie electrică din lignit cu energie electrică produsă din gaze naturale și surse regenerabile de energie (1,2 GW în turbine cu ciclu combinat și 725 MW din PV).

Banii vor fi direcționați și către upgrade-ul tO linie electrică lângă Marea Neagră pentru a permite instalarea a încă 600 de megawați de energie regenerabilă în acea regiune.

România a alocat 1,6 miliarde de euro sectorului energetic în planul său național de redresare adoptat în urma pandemiei de COVID-19. Aceasta include 460 milioane EUR pentru producția de energie regenerabilă, 300 milioane EUR pentru cogenerare de înaltă eficiență și 200 milioane EUR pentru capacitatea de producție integrată pentru baterii și panouri fotovoltaice.

Dar șeful Asociației Smart Energy este pesimist.

„Chiar dacă am putea produce energie regenerabilă pentru întregul consum intern, am fi totuși dependenți de importul de tehnologie”, a spus el pentru EURACTIV.

De la strategie la fapte

Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNESC) al României propune 5,1 GWh de energie solară și 5,3 GWh de capacitate eoliană până la sfârșitul deceniului și o creștere a numărului de consumatori de energie.

Christian Buoi, Scaun roman din Parlamentul Europeanlui Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie consideră, de asemenea, că societatea are un rol important prin programele naționale și Strategia solară a Uniunii Europene.

România a făcut pași importanți către independența energetică la nivel de planificare, politici și strategice. Trebuie să ne asigurăm că asta se întâmplă și în practică, pentru că țara, din păcate, nu are o capacitate impresionantă de a implementa proiecte”, a declarat pentru EURACTIV legislatorul PPE de centru-dreapta.

El crede că aceste investiții necesită efort, dar cele mai multe dintre ele sunt acoperite de bani UE și împrumuturi cu dobândă scăzută.

„Odată cu Legea Explorării Offshore, vom avea, în 2026-2027, cantități importante de gaze care nu numai că vor garanta independența energetică, ci vor ajuta și țările vecine”, a mai spus Bușoi, amintind și de energia nucleară românească. proiecte Și posibilitatea utilizării pompelor de căldură pentru sistemele colective de încălzire, care poate fi o soluție pentru metropolă.

Surse de pe piață raportează că cei mai mari producători de gaze naturale din România, Romgaz și OMV Petrom, intenționează să investească într-un joint venture pentru producția de hidrogen la un parc eolian din apropierea Mării Negre, în timp ce Transgaz este €626 milioane investiții în construcția conductelor de hidrogen.

A Raport Comisionat de Uniunea Europeană privind hidrogenul menționează un proiect care urmărește producerea a peste 80.000 de tone de hidrogen verde anual în Dobrogia, România Și exportat în Austria și Germania pe Dunăre.

Vorbind pentru EURACTIV, coordonatorul campaniei Tranziția energetică a spus că, dacă guvernul român vrea să facă energia accesibilă, trebuie să stimuleze investițiile în eficiența energetică, cum ar fi programele de renovare a locuințelor, vizarea consumatorilor vulnerabili, instalarea de tehnologii de producere a energiei regenerabile și prioritizarea energiei regenerabile, cu Upgrade the power grid.

România are un potențial uriaș pentru vânturile offshore care ar trebui exploatate. Ea a concluzionat că astfel de măsuri ar împiedica țara să-și adâncească dependența de gazele fosile și ar asigura îndeplinirea angajamentelor sale în materie de climă și energie.

[Edited by Kira Taylor, Alice Taylor and Frédéric Simon]