bne IntelliNews – Creșterea costului inputurilor umflă performanța sectorului construcțiilor din România

Măsuri pe termen scurt ale sectorului construcțiilor din România Arată deosebit de coolcu rate anuale de creștere de două cifre afișate frecvent – dar cifrele supraestimează valoarea adăugată reală generată de sector, în timp ce reflectă parțial creșterea prețurilor materialelor de construcție.

Producția industriei de construcții din România, care se reflectă în indicele lucrărilor de construcții, prezintă o creștere remarcabilă: +29% în ianuarie-septembrie față de aceeași perioadă din pre-Covid 2019 și +16% an la an.

Ratele de creștere au fost mai mari în octombrie și noiembrie, când au înregistrat o medie de +34% față de 2019 și de +26% anual, conform calculelor bazate pe ultimele date de la biroul de statistică INS.

Cu toate acestea, valoarea adăugată generată de sectorul construcțiilor a fost mai modestă: +11% față de 2019 și +10,9% față de an, în primele trei trimestre ale anului. Cu alte cuvinte, valoarea adăugată realizată de sector în ianuarie-septembrie 2022 a crescut cu 11% față de aceeași perioadă din 2021 – când era aproape la același nivel ca în 2019.

De fapt, citirile luminoase ale indicelui afacerilor în construcții au fost parțial amplificate de prețurile intrărilor, și anume prețul materialelor de construcție: indicele prețurilor materialelor de construcții (prețul inputurilor pentru industria construcțiilor) a crescut cu 55% față de 2019 și cu 34% pe an- anual în perioada ianuarie-septembrie.

Spre comparație, prețurile brute la lucrările de construcții (prețul producției brute din sectorul construcțiilor) au crescut cu doar 33% față de 2019 și cu 20% față de an, pentru aceeași perioadă de trei trimestre. Acestea sunt ritmuri de creștere ridicate, încă mai lente în comparație cu creșterea prețurilor materialelor de construcție – care reprezintă astfel o pondere din ce în ce mai importantă din valoarea totală a producției totale de construcții. Această tendință s-a accelerat recent din cauza prețurilor mai mari la energie, dar într-o oarecare măsură va prevala pe termen lung, deoarece prețurile la energie este puțin probabil să revină la nivelurile de dinainte de COVID.

Astfel, creșterea indicelui total al lucrărilor de construcții, care reflectă volumul producției totale, este determinată parțial de creșterea prețului relativ al inputurilor – și într-o măsură mai mică de volumul activității cu valoare adăugată generată.

Cu toate acestea, sectorul construcțiilor rămâne deosebit de puternic, deși ratele sale de creștere (din punct de vedere al valorii adăugate) nu sunt comparabile cu cele ale industriilor cu o creștere mare. Valoarea adăugată generată de TIC a crescut cu 43% în perioada ianuarie-septembrie față de 2019 și cu 22% de la an la an. Aceasta reprezintă o creștere de patru ori față de valoarea adăugată mai mare de 11% realizată de sectorul construcțiilor în 2022 față de 2019.

Totodată, valoarea adăugată brută totală generată de economia românească a crescut cu doar 10,5% în perioada ianuarie-septembrie față de aceeași perioadă din 2019, în același ritm ca și sectorul construcțiilor. Agricultura, serviciile financiare și chiar industria au avut rezultate mult sub medie.