„Arătați adevărul despre tortură”: foștii prizonieri români campanie pentru a proteja fostele închisori comuniste

„Este păcat pentru că (Jilawa) este un loc unde poți arăta adevărul despre epoca comunistă. Modul în care prizonierii erau torturați, ținuți în condiții foarte proaste, mâncare, frig”, spune Moika, acum 80 de ani.

Ea se luptă de ani de zile pentru ca Jilava să fie transformată în muzeu, înainte ca situl să se deterioreze și mai mult și să fie în pericol de a trece în uitare.

„În fiecare țară pe care o vizitezi, poți vizita astfel de locuri. Le lăsăm să se degradeze”, a spus Moica, șeful Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

Cum era viața în prima închisoare din Hong Kong? O nouă emisiune digitală dezvăluie totul

După ani de amânare, guvernul român a reînnoit recent planurile de a enumera cinci foste închisori comuniste ca situri de patrimoniu mondial UNESCO.

Construită inițial ca fort defensiv la sfârșitul secolului al XIX-lea, Jilava a fost transformată ulterior într-o închisoare și a devenit unul dintre cele mai proaste centre de detenție supraaglomerate pentru deținuții politici între 1948 și 1964.

Prizonierii au fost ținuți în celule întunecate și umede, la 10 metri (33 de picioare) sub pământ.

„A fost ca și cum ai păși într-o gaură”, a spus Moika, când a ajuns la Jilawa în burniță în Ajunul Crăciunului, la 16 ani. — Credeam că vor să mă împuște.

Condamnat pentru aderarea la o organizație anticomunistă în 1959, Moica a petrecut cinci ani după gratii, inclusiv câteva luni la Jilava, la aproximativ 10 kilometri (6 mile) în afara capitalei țării, București.

Până acum doar două închisori ex-comuniste din România au fost transformate în muzee cu finanțare privată.

Unul dintre ele este Bidesti, la două ore de mers cu mașina de București și unul dintre cele cinci situri propuse de UNESCO.

Dacă vor deveni locuri de patrimoniu UNESCO, „nimeni nu poate nega importanța acestor locuri”, a spus Maria Axinte, 34 de ani, care a fondat Muzeul Penitenciarului Pitești în 2014.

Sute de fotografii atârnă de tavanul închisorii din Bidești unde au fost torturați peste 600 de studenți. Unii dintre ei au fost forțați ulterior să devină torționari.

De anul trecut, Pidestiul este desemnat monument istoric si primeste in jur de 10.000 de vizitatori in fiecare an.

Încurajat că guvernul și-a reînviat în sfârșit planurile de a depune o ofertă UNESCO, Aksinde a criticat statul pentru lipsa de „interes (și) înțelegere” a ceea ce este în joc.

Ministrul Culturii al României, Raluca Târgan, și-a acuzat predecesorii că au neglijat trecutul prea mult timp și a promis că va depune propunerea țării UNESCO până la sfârșitul anului.

El a spus că țara are „o obligație morală” și „datoria” de a face generațiile viitoare conștiente de aspectele dureroase ale istoriei recente a României, pentru ca greșelile trecutului să nu se repete.

Nostalgia pentru comunism crește în România pe fondul unei crize continue a costului vieții.

Într-un sondaj recent efectuat pe 1.100 de români, aproape jumătate (48,1 la sută) au răspuns că conducerea comunistă este „bună pentru țară”, o creștere cu trei puncte procentuale față de acum 10 ani.

Zeci de români continuă să sărbătorească ziua de naștere a regretatului dictator comunist al țării, Nicolae Ceaușescu.

În timpul discuțiilor ocazionale despre comunism din liceele locale, spune Moika, elevii îi spun uneori: „Mama ar spune că viața era mai bună în comunism”.

„Du-te și întreabă-l pe bunicul tău”, le-a răspuns Moika, povestindu-le despre „celula umilă” din Jilava pe care o căuta la fiecare vizită.

Până în ziua de azi, încă mai simte nevoia de a face un duș după ce a părăsit fosta închisoare.