CNSP a revizuit în creștere cu 7% estimarea legată de progresul economiei românești în 2021

Comisia Națională pentru Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit estimările progresului PIB în 2021 la 1.174,9 miliarde lei, în scădere cu 7%, conform prognozelor de vară ale corporației pentru 2021-2025.

CNSP, în prognoza sa de primăvară, a ridicat anul acesta creșterea PIB-ului la 5%, la 1142,9 miliarde de lei.

Comitetul estimează, de asemenea, deficitul contului curent la 5,5% din PIB în 2021, 5% în 2022, 4,7% în 2023, 2024 și 4,2% în 2025.

Potrivit prognozei de vară, indicele prețurilor de consum (IPC) până la sfârșitul anului va fi în 2021 la 5%, iar inflația medie anuală este estimată anul acesta la 4,2%. Inflația medie anuală va scădea la 3,5% în 20222, la 3% în 2023, la 2,6% în 2024 și 2,5% în 2025.

CNSP estimează că cursul valutar mediu pentru un euro în acest an va fi de 4,92 lei, anul viitor la 4,98, la 5,03 lei pe euro în 2023, la 5,08 lei pe euro în 2024 și 5,13 lei pe euro în 2025.

Ținând cont de evoluțiile economice din primele luni ale anului 2021, precum și de ridicarea majorității restricțiilor impuse de epidemii, PIB-ul nominal este de așteptat să ajungă la 1174,9 miliarde de lei în 2021, ca urmare a unei creșteri reale de 7 % și un deflator de 4% (contribuit de evoluția prețurilor în sus în revizuirea deflatorului PIB) arată prognoza.

Potrivit corporației, la nivel sectorial, se estimează că serviciile vor continua să progreseze semnificativ în a doua parte a anului 2021, cu o creștere semnificativă a valorii adăugate totale (inclusiv și impactul de bază) la 6,3% cu 2,4 puncte procentuale mai mare decât estimarea anterioară.

În ceea ce privește industria, avansul activităților cu valoare adăugată crescută, datorită noilor condiții de relaxare, este de așteptat să determine revizuirea ascendentă cu 1,9 puncte procentuale a dinamicii VAB (valoare adăugată totală, număr nespecificat) în industrie , la 7,7% față de anul 2019. parțial.

În același timp, potrivit CNSP, efectele nefavorabile ale epidemiilor au afectat mai rar piața muncii, deoarece în 2021 se așteaptă ca numărul mediu de angajați să revină la 5.162 milioane de oameni (5.164 milioane în 2019), o creștere de 72.000 persoane, cu 1,4% față de anul precedent și cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât estimarea din ianuarie 2021 (5,158 milioane de persoane).

Venitul salarial mediu brut pentru 2021 a fost revizuit la 5.520 lei / lună, revizuite 1,9 puncte procentuale față de estimările din prognoza de primăvară (5.422 lei / lună) ca urmare a impactului pozitiv al creșterii economice care va determina creșterea de 6,9% față de 2020. menționează faptul că datele CNSP despre forța de muncă sunt încă estimate pentru 2020, în august, pentru a obține noile valori publicate de INS.

Când ne referim la riscurile asociate diagnosticului, cele mai evidente sunt cele asociate imprevizibilității mediului economic internațional pentru ultimele patru luni ale anului curent, în contextul probabilității ridicate a celui de-al patrulea val de epidemii Covid. În același timp, Fundația menționează factorii de influență asociați cu dezvoltarea economiei zonei euro și în primul rând Germania (principalul partener comercial al României) a cărei poziție în sfera cererii agregate este reflectată de exporturi, în special în sfera producției industriale interne.

În contextul actual de creștere economică ridicată, deși se preconizează că exportul de mărfuri va reveni după scăderea din anul precedent, se estimează că deficitul balanței comerciale se va înrăutăți ca principalul motiv al schimbării soldului contului curent.

Astfel, se așteaptă ca deficitul contului curent din PIB să se înrăutățească, de la 5,2% în 2020 la 5,5% în 2021. Există posibilitatea ca riscurile să apară din potențialele efecte climatice negative asupra agriculturii, care ar putea reduce creșterea reală menționată fără schimbări. Față de prognoza de primăvară (+ 14,8%).

Pe de altă parte, există riscuri interne de creștere a prețurilor la mărfuri, combustibili și energie și presiune suplimentară asupra competitivității producției interne.

În primele luni ale anului curent, creșterea prețurilor a fost înregistrată atât pentru producția industrială (6,18%, media primului trimestru), cât și în cazul costurilor în construcții (5,9% în primele cinci luni) la o creștere mai mare nivel. Așteptat la începutul anului.

Creșterea a venit din cauza creșterii prețurilor globale la petrol și a cotațiilor de preț ale materiilor prime. Pentru prețurile de consum, creșterea în primele șapte luni a fost de 3,58%, estimările pentru anul curent fiind revizuite la 4,2% pentru media anuală și 5% pentru inflația de la sfârșitul anului, potrivit unei analize CNSP.

Scenariul pe termen mediu 2022-2025 ia în considerare o ușoară accelerare a economiei în comparație cu scenariul de prognoză de primăvară, având în vedere impactul pozitiv al fondurilor europene în PNRR.

În același timp, simularea CNSP în ipoteza absorbției a 29 miliarde EUR între 2021-2026 arată un efect pozitiv care generează o creștere economică suplimentară de aproape 0,9 puncte procentuale în medie pe întreaga perioadă, față de scenariul de bază, fără PNRR, dar cu alte fonduri europene. În prima parte a perioadei (2021-2022) efectul a fost mai puțin pronunțat, impactul maxim asupra accelerării creșterii PIB a fost rapid în 2023-2024 (+ 1,6 / 1,5 puncte procentuale), deoarece alocarea fondurilor crește treptat. Analiza întreprinderii spune.

Potrivit sursei citate, modelul economic pe termen mediu este similar cu modelul de prognoză de primăvară, în care surplusul de creștere este determinat de alocarea investițiilor publice și private. Dinamica medie a FBCF (formarea brută de capital fix) va atinge aproape 9% în 2021-2025, ceea ce va deveni o contribuție medie de 2,4 puncte procentuale la dinamica reală a PIB-ului.

CNSP spune că estimările standard sunt estimările primăverii și toamnei, iar estimarea de vară este o estimare intermediară, cu o extensie limitată a indicatorilor macroeconomici.