Companiile și partenerii comerciali români s-au unit în spatele ofertei României de a adera la Schengen

Reducerea contradicțiilor de dezvoltare, promovarea comerțului, îmbunătățirea timpilor de expediere și livrarea la timp, transformarea Portului Constanța într-un punct de intrare pentru mărfurile asiatice în Europa, creșterea imediată a investițiilor străine directe, un sector turistic mai înfloritor care beneficiază de turiști asiatici, costuri de transport mai mici, mai puțină poluare, așteaptă România este all-in odată ce devine parte a Schengen, potrivit comunității de afaceri locale.

Sectorul de afaceri din România și reprezentanții camerelor de comerț americane, olandeze, franceze și germane s-au reunit în Coaliția pentru Dezvoltarea României și și-au reînnoit apelurile pentru viitoarea aderare a României la Spațiul Schengen, în cadrul unei conferințe privind Joi, 17 noiembrie.

Coaliția pentru Dezvoltarea României este o inițiativă privată, apolitică, care reunește cele mai reprezentative 20 de organizații ale mediului de afaceri din România. Creat ca un acord formal de cooperare prin membrii săi în comun, cu toții consacrați ca organizații în România, își propune să îmbunătățească climatul de afaceri și economia din România.

Coaliția a susținut întotdeauna aderarea României la Spațiul Schengen, iar membrii comisiei și-au întărit aceeași poziție și de această dată.

Coordonatorul Coaliției și reprezentantul CFI, Daniel Angell, a moderat sesiunea și a deschis calea pentru următorii vorbitori. „Singurul mod în care România poate beneficia pe deplin de a fi în UE este prin Schengen”, a spus Angel. El a mai subliniat faptul că PIB-ul pe cap de locuitor al României este exprimat în Standarde de Putere de Cumpărare (PPS). a crescut la 72% decât media UE, de la 34% în 2004, dar această scădere suplimentară a contrastelor dintre România și UE impune primirea celor dintâi în spațiul Schengen. El a menționat, de asemenea, exporturile în creștere ale României și faptul că 75% din comerțul exterior al țării se desfășoară în cadrul blocului UE. Acest comerț special este afectat de întârzierile la granițele României cu Ungaria și Bulgaria, ambele țări UE, a spus Angel. În cele din urmă, el a lăsat să se înțeleagă posibilitatea ca portul românesc Constanța să devină un punct de intrare major pentru mărfurile asiatice în Europa, ceea ce ar atrage investiții și dezvoltare în provinciile Constanța și Arad.

Ramona Jorubech, vicepreședinte al Consiliului pentru Investitori Străini, a subliniat faptul că apartenența la Uniunea Europeană și NATO a adus o creștere imediată a investițiilor străine în toate țările est-europene. Ea a spus că ponderea investițiilor străine în PIB-ul României s-a dublat de când a devenit parte a celor două organizații, iar apartenența la Schengen poate stimula din nou economia românească. Vicepreședintele Uniunii Internaționale de Telecomunicații a spus că acordarea calității de membru Schengen ar fi un semn de încredere între România și ceilalți membri.

Președintele Camerei Americane de Comerț din România, Iono Simeon, a susținut că investitorii americani din România susțin pe deplin oferta țării pentru aderarea la Schengen. „Au tot interesul ca bunurile produse în România să ajungă rapid la cumpărători, mai ales având în vedere problemele cu care se confruntă astăzi lanțurile de aprovizionare”, a spus Semyon, menționând, de asemenea, că dacă România se află în Schengen, mărfurile care trec granița în alte țări ale UE sunt îndepărtate. Calea ferată ar economisi o zi întreagă în trafic. „Investitorii americani vor România în Schengen, iar românii vor să contribuie la unire”, a adăugat el.

La sesiune a participat și Serge Offers, Chief Financial Officer al ING România și Președintele Camerei de Comerț Olandeză din România. El a subliniat faptul că Olanda este unul dintre cei mai mari investitori din România, cu 170 de membri ai Camerei de Comerț a Țărilor de Jos din România oferind 4 miliarde de euro în investiții străine directe în țară. Prezentările au scos în evidență faptul că nu a existat niciun vot împotriva aderării României la Schengen în parlamentul olandez. Mai mult, spre deosebire de unii politicieni olandezi, a spus reprezentantul, comunitatea de afaceri olandeză susține cererea României de aderare la Schengen și consideră că aderarea va promova tendințe pozitive în economia românească, de care beneficiază în special întreprinderile mici și mijlocii din zonele de graniță. Ofertele au subliniat și dorința companiilor care operează în Europa de a avea acces la malul din apropiere, de a-și aduce capacitățile de producție mai aproape de casă. Deals spune că România ar putea beneficia de actualele perturbări globale din lanțurile de aprovizionare, mai ales dacă face parte din Schengen.

Drago Petrescu și Laura Floria, reprezentând Romanian Business Leaders, o asociație concentrată în mod special pe sectoarele ospitalității și turismului din România, au susținut că „turismul are nevoie de mișcare, mișcarea are nevoie de Schengen”. Vorbind despre cifra de afaceri din turismul românesc, Petrescu a evidențiat o creștere de la 22 de miliarde de RM (4,46 miliarde de euro) în 2017, la aproximativ 30 de miliarde de RM (6 miliarde de euro) pentru anul. El a mai menționat că cifra de afaceri a sectorului turistic românesc este așteptată să crească cu 10 miliarde de ruble rusești (2 miliarde de euro) după aderare, de care beneficiază cei 322.000 de oameni care lucrează în prezent în acest domeniu.

Laura Florea a dat un exemplu practic al gamei de beneficii pe care România le va primi în cadrul Schengen. Am vorbit despre cazul serviciului român de curierat Fan Courier. Ea a spus că compania are între 5 și 10 camioane grele la granița României cu Ungaria în fiecare zi, petrecând până la 10 ore în vamă. Dacă România face parte din Schengen, Fan Courier va putea garanta o livrare mai rapidă. În prezent, compania trebuie să se bazeze pe camioane mai mici, care nu trebuie să efectueze verificări la fel de stricte ca camioanele mai mari. Cu toate acestea, fără controale la frontieră, Fan Courier se poate baza pe deplin pe camioane mai mari, poate reduce costurile cu combustibilul cu 25% și poate reduce poluarea, devenind totodată mai competitivă.

Călin Ile, vicepreședinte al Confederației Patronală Concordia, un consorțiu de companii, a construit pe argumentele vorbitorului precedent, spunând că aproape 40% din timpul în trafic de către un produs expediat din România în UE se petrece la vamă. El a transmis, de asemenea, opinia favorabilă unanimă privind aderarea României la Schengen de către toți partenerii Concordia din Business Europe, un grup de lobby care reprezintă companii de toate dimensiunile din UE și șapte țări europene non-UE. „Toți au spus că România ar trebui să fie în Schengen, inclusiv partenerii noștri olandezi”, a adăugat Ill. Apropo de turism, Ill a remarcat și absența totală a turiștilor chinezi în România, în timp ce Ungaria vecină beneficiază de turism din Asia. El a spus că turiştii chinezi nu vin în România când vizitează ţările Schengen, pentru că vor avea nevoie de viză suplimentară. Dacă România ar fi în spațiul Schengen, acest lucru ar deschide țara către turismul din China.

Un alt exemplu practic despre modul în care rămânerea în afara Spațiului Schengen afectează România a fost dat de Florin Bogonaro, Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Argumentul lui Bogonaro a fost pentru condiții de concurență echitabile pentru afaceri în UE. El a vorbit despre modul în care producătorii de ambalaje biodegradabile din România sunt privați de drepturi și li se refuză accesul chiar și la piețe atât de apropiate precum Grecia. Ambalajul biodegradabil are un termen de valabilitate de 30 de zile, a spus el, iar fiecare zi petrecută în așteptare în vamă este un profit pierdut pentru producătorii români. Bogonaro a menționat că același lucru este valabil și pentru toate mărfurile perisabile produse în România. El a mai menționat că comerțul cu Grecia și Bulgaria și chiar transporturile din Asia către România vor crește imediat după aderare.

Sebastien Metz, director general și membru al consiliului de administrație al Camerei de Comerț Germano-Română (AHK), și François Coste, președintele Camerei de Comerț franceze a țării, au făcut ecou vorbitorilor anteriori. În zilele noastre, nu putem permite să apară fricțiuni în Europa. „Este timpul să fim împreună”, a spus un reprezentant al AHK, ai cărui membri angajează direct 250.000 de oameni în România. Pe de altă parte, reprezentantul Franței a vorbit despre importanța industriei auto din România în ceea ce privește exporturile și a susținut că țara ar trebui să fie un hub logistic pentru regiune.

[email protected]

(Credit foto: Inquam Photos | Sabine Kirstofino)