Creșterea reală a PIB-ului este de așteptat să încetinească la 2,2%

În timp ce activitatea economică este de așteptat să se redreseze treptat în viitor, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene revizuiesc creșterea PIB-ului UE în scădere față de prognoza de vară. Inflația este de așteptat să scadă la un minim de doi ani în zona euro în octombrie și va continua să scadă în orizontul de prognoză.

Creșterea PIB real al României este programată să încetinească la 2,2% în 2023 din cauza inflației mai mari care constrânge venitul real disponibil, a condițiilor financiare dificile și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză. În condițiile unei inflații de bază constante (inflația IPC excluzând energia și produsele alimentare), se preconizează că inflația totală va crește abia în 2024 și 2025.

Piața muncii este de așteptat să rămână solidă, în ciuda creșterii slabe, menținând creșterile salariale ridicate. Deficitul administrației publice este de așteptat să atingă 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală programate să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este se estimează că va crește la 50,5% în 2025.

În 2023, sentimentul de afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile și-au pierdut un avânt semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. După o creștere puternică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să încetinească la 2,2% în 2023, deoarece condițiile de finanțare stricte, inflația relativ lentă și creșterea slabă a partenerilor comerciali afectează producția.

Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este de asemenea de așteptat să accelereze ușor.

Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire vizibilă a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private.

Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se preconizează că formarea brută de capital fix va crește cu peste 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor schimbului, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

Creșterea reală a PIB-ului este de așteptat să se accelereze la 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025, susținută de creșteri puternice ale venitului real disponibil, un efect de diminuare față de creșterile anterioare ale ratei dobânzii și rezistența în consumul și investițiile publice. În timp ce consumul privat este de așteptat să se accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză. Datorită fluxurilor financiare externe puternice și deficitelor publice mari, deficitul de cont curent va rămâne probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Rate scăzute ale șomajului și salarii mari

Piața muncii rămâne strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Rata șomajului este de așteptat să scadă marginal la aproximativ 5,4% în 2023 și să rămână la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii slabe.

Se așteaptă ca salariile nominale atât în ​​sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic cu o rată de două cifre în 2023 și să continue într-un ritm rapid în 2024. Prin urmare, creșterea salariilor reale este de așteptat să fie mare în acest an și anul viitor.

Proces prelungit de contracție

Prețurile mai scăzute ale energiei sunt de așteptat să conducă la o scădere lentă a inflației totale HSPI, de la aproximativ 12% în medie în 2022, la puțin sub 10% în 2023. Cu toate acestea, se așteaptă ca inflația de bază să rămână constantă și mai mare decât inflația generală în 2023, pe o bază anuală. Pe fondul creșterii prețurilor la alimente și servicii.

În general, este de așteptat ca inflația medie IAPC să încetinească mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, să revină la intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt înclinate către o scădere mai treptată.

Se preconizează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025

Deficitul public general al României este de așteptat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire semnificativă ascendentă față de deficitul de 4,7% din PIB așteptat în prognoza de primăvară. Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (pentru angajați, bunuri și servicii în special) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice slabe.

Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să crească semnificativ, reflectând obiectivele ambițioase ale proiectelor de investiții finanțate de UE și naționale. Costul măsurilor de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie este estimat la aproximativ 0,3% din PIB în 2023.

Se preconizează că deficitul va scădea la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, rezultate din măsuri de simplificare a administrației publice și de înăsprire a cerințelor de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană.

În ceea ce privește veniturile, noile măsuri sunt de așteptat să genereze venituri suplimentare de până la 0,9% din PIB. Măsurile cheie includ creșterea impozitelor pe profit, eliminarea parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcții și agricole și eliminarea cotelor reduse ale taxei pe valoarea adăugată pentru bunuri și servicii selectate.

Impactul asupra reducerii deficitului al pachetului de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea puternică a cheltuielilor angajaților. Prognoza nu include costul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor în curs de pregătire. În 2025, deficitul este de așteptat să înregistreze o nouă scădere modestă, reflectând eliminarea completă a măsurilor de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie și impactul reformelor administrative pentru a limita cheltuielile angajaților publici.

Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficitele continue ridicate și creșterea mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani. Riscurile la adresa perspectivelor financiare tind să fie în scădere. Creșterea mai scăzută a PIB-ului și presiunea ascendentă asupra salariilor publice vor duce probabil la deficite guvernamentale mai mari.

(Detalii la: https://economy-finance.ec.europa.eu/Economy-surveillance-eu-economies/romania/Economy-forecast-romania_en)