martie 28, 2024

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Cum își pune România în pericol viitorul energetic

Cum își pune România în pericol viitorul energetic

De Mihaela Nierkes, Partener la Vlasianu, Nierkes & Partners

Într-un moment în care Comisia Europeană solicită proceduri de accelerare pentru a permite lansarea surselor regenerabile, România face contrariul.

La sfârșitul lunii iulie, Legea funciară a fost modificată pentru a simplifica procesul de autorizare în conformitate cu cerințele UE. Cu toate acestea, simplificarea procesului de autorizare este interpretată greșit de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca împiedicând toată dezvoltarea regenerabilă în România.

De regulă, ridicarea oricăror construcții pe terenul agricol situat Extra muros este interzis. Dacă un astfel de teren este vizat, acesta trebuie mai întâi reevaluat Muros interior Plan Urbanistic Teren prin Zona (PUZ) cu ​​aprobarea prealabilă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Deși există unele excepții de la această regulă, niciuna nu se aplică capacităților de generare de energie de sine stătătoare.

Procedura de mai sus a fost urmată pentru toate proiectele fotovoltaice dezvoltate în primul val de surse regenerabile din România.

Deși nu au fost adoptate modificări legale la regula de mai sus, acest proces nu mai face apel la MADR la începutul acestui an. Toate cererile depuse la MADR pentru aprobarea sa prealabilă (necesare pentru reabilitarea terenului Muros interior) Pur și simplu fără răspuns, de multe ori pentru că nu există nicio prevedere legală care să susțină un răspuns negativ.

La sfârșitul lunii iulie, Legea funciară a fost modificată doar pentru a introduce o excepție suplimentară de la această regulă. Conform acestui amendament, este permisă dezvoltarea eficienței energiei regenerabile, a instalațiilor de depozitare și a instalațiilor aferente în agricultură. Extra muros Terenuri (i) care nu depășesc 50 de hectare și (ii) terenuri cu clasa de fertilitate III, IV și V. Astfel de proiecte ar trebui să urmeze o procedură specială de reabilitare a terenurilor din teren agricol în teren construibil.

READ  Van Ordal Resetarea tigrilor de mare în România

Deși această lege a avut scopul de a netezi procesul de autorizare, a creat și obstacole majore în calea dezvoltării surselor regenerabile.

MADR a început imediat să respingă toate solicitările primite de la începutul anului pentru proiecte sub 50 de hectare. De asemenea, este de remarcat faptul că nu există o justificare legală pentru o astfel de respingere. Răspunsurile MADR copy-paste citează (i) o nouă prevedere legală care permite dezvoltarea capacităților regenerabile; Extra muros teren care nu depășește 50 de hectare și (ii) invită solicitanții să urmeze procedura specială aplicabilă unor astfel de proiecte (sub 50 de hectare). Cu alte cuvinte, MADR interpretează scutirea pentru a facilita proiecte mici, Conform regulii Și Un singur temei juridic Pentru dezvoltarea tuturor surselor regenerabile din România.

Cum se traduce acest nivel de MADR în sectorul energiei regenerabile?

Proiectele de peste 1,50 hectare sunt complet interzise

Dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă de peste 50 de hectare a fost complet blocată. Astfel de scheme nu pot urma procedura statutară concepută pentru schemele mici (deoarece nu îndeplinesc cerințele statutare de aplicare), iar procedura statutară pentru schemele mari este respinsă de MADR.

Impactul unor astfel de programe este semnificativ:

  • Proiectele care solicită aprobarea MADR sunt proiecte mature pentru care procesul investițional a început cu cel puțin 1 an în urmă;
  • Dezvoltatorii au făcut deja investiții financiare semnificative în proiecte, fie prin achiziționarea de terenuri, fie prin contracte de ansamblu pe termen lung (aproximativ 30-35 de ani);
  • Aceste proiecte riscă să-și piardă drepturile de conectare la rețea, deoarece autorizațiile de conectare la rețea expiră dacă autorizațiile de construire nu sunt obținute în termen de 18 luni. Muros interior);
  • Un proiect care a solicitat granturi PNRR riscă să piardă finanțare ca urmare a nerespectării termenelor de punere în funcțiune;
  • Investitorii au plătit deja taxele pentru reabilitarea terenului Muros interior Aceasta, pentru un proiect de aproximativ 130 MW, ar putea fi de 1 milion EUR.
READ  Deloitte România ajută AAylex Group să cumpere furaje, pui de o zi și producător de ouă de pui Banvid Foods România

2.Nu există proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW în România

Capacitatea maximă a unui proiect fotovoltaic de dezvoltat pe 50 de hectare de teren este de aproximativ 42 MW. Avand in vedere ca terenul potrivit pentru proiecte de energie regenerabila este agricol Extra muros Terenul, așa cum sa explicat mai sus, înseamnă că în România nu pot fi construite mai mult de 42 MW de proiecte fotovoltaice.

3. Conectarea noilor proiecte fotovoltaice direct la rețelele de transport de 400 kV nu mai este fezabilă din punct de vedere economic

Conectarea unui proiect fotovoltaic la o rețea de transport de 400 kV are ca rezultat costuri mari de conectare care nu sunt fezabile din punct de vedere economic pentru proiectele sub 200 MW. Având în vedere capacitatea limitată a rețelei din România, excluderea implicită de la racordare a stațiilor/liniilor de 400 kV limitează și mai mult opțiunile de conectare deja foarte rare.

4. Securitatea energetică a României va fi afectată semnificativ

Din 2019, România a devenit importator net de energie electrică din cauza lipsei de investiții în noi capacități de generare a energiei în ultimii 8 ani. De asemenea, planul de decarbonizare al României cere eliminarea capacităților existente pe bază de cărbune. Prin urmare, securitatea energetică a României necesită investiții semnificative în dezvoltarea de noi capacități de energie regenerabilă. Lipsa investițiilor va declanșa prețuri mai mari la energie pe piața din România.

5. România nu își va îndeplini obiectivele de energie regenerabilă

Datorită unui program foarte generos de Certificate Verzi adoptat în 2008-2010, România a atins ținta de 24% de energie regenerabilă stabilită de Comisia Europeană pentru 2020 (mulțumită și scăderii consumului în acel an).

READ  Șoferii de camioane români supărați ar putea fi târâți în Marea Britanie

Cu toate acestea, obiectivul pentru 2030 este o provocare. România are un obiectiv de 30,7% din planurile naționale integrate de energie și climă, care a fost majorat la 34% înainte de adoptarea proiectului REPowerEU. Așteptați-vă ca Comisia Europeană să solicite un obiectiv și mai ambițios pentru 2030. Acest lucru necesită investiții mari în noi capacități de generare a energiei regenerabile.

6. Securitatea alimentară a României nu este afectată de dezvoltarea surselor regenerabile

Toate proiectele necesare pentru atingerea obiectivului României pentru 2030 nu vor afecta mai mult de 0,05% din totalul terenului arabil din România. Prin urmare, dezvoltarea unor astfel de scheme nu va avea un impact real asupra securității alimentare.

7.Instabilitatea legislativă afectează grav capacitatea României de a atrage investiții

Dezvoltarea instalațiilor de generare a energiei din surse regenerabile necesită capital intensiv, iar România nu dispune de resursele interne pentru a o finanța integral. România concurează cu alte state membre UE pentru astfel de investiții. Din păcate, instabilitatea legislativă pe care o trăim afectează serios atractivitatea României pentru investitorii străini.

Sunt vremuri critice pentru sectorul energetic din România. Politicile pe care le adoptăm acum vor modela securitatea energetică, vor afecta semnificativ prețurile energiei și vor defini calea noastră către un viitor mai curat și mai ecologic.