Dansul din piele de urs reconectează tinerețea României cu tradiția

Tânărul român Cosmin, sub o pelerină uriașă din piele de urs, transpira pentru a întâmpina Anul Nou în sunetele trezitoare ale tobelor, fluierelor și fluierelor.

Parada Vedetelor Cosmin are rădăcini străvechi și reprezintă o atracție turistică în creștere în România, în special pentru tinerii care doresc să reia legătura cu tradițiile naționale.

A cânta într-un costum din piele de urs de 40 de kilograme (88 de lire sterline) este solicitant din punct de vedere fizic, dar Kasmin nu ar rata nici un dans pentru lume.

„Pielea pe care o port îi aparține bunicului meu”, spune cu mândrie elevul de 17 ani, balansând capul animalului dintr-o parte în alta.

Orașul Comănești, din nord-est, face o expoziție colorată și zgomotoasă între Crăciun și Revelion pentru a alunga spiritele rele.

Tradiția veche de secole este sărbătorită în toată țara, dar cu cel mai mare entuziasm în regiunea care include Comănești, care s-a dezvoltat într-un hub pentru trupele de dansatori îmbrăcați în piele de urs.

Producția începe în toamnă, când consiliul local selectează sute de tineri interpreți, ale căror vârste variază între opt și rareori peste 30 de ani.

Cele mai expresive acte câștigă premii, în timp ce costumele din piele de urs vin cu cele mai înfricoșătoare trăsături ale animalului, inclusiv labele, ghearele și o gură.

Cârnații și kebaburile tradiționale mici „maisi” sunt în meniul spectatorilor și dansatorilor, iar pe panouri sunt enumerate numele satelor natale ale participanților.

România găzduiește mai mult de jumătate din populația de urs brun din Europa, un animal despre care se crede că întruchipează puterea și curajul, dar acum amenințat de defrișare și protejat.

Dansul, care are rădăcini precreștine, a devenit în ultimii ani un magnet turistic și o sursă majoră de venit.

– „Căutați un semn” –

Antropologul Velar Simian Cosma crede că din 2007 festivalul a avut o „renaștere” și intrarea României în Uniunea Europeană.

Deoarece mulți cetățeni aleg să părăsească țara cu 19 milioane pentru oportunități mai strălucitoare în străinătate, tânăra generație înțelege valoarea evenimentului ca parte a „căutării unei identități”, a spus el.

Cosma a menționat că cei aproape șase milioane de români care locuiesc în străinătate doresc să păstreze cu familia obiceiurile locale atunci când se întorc acasă.

Se rupe un trend recent în care „interesul cultural al României a fost îndreptat spre exterior”, iar folclorul a fost văzut ca „învechit și limitat la generațiile mai în vârstă”, a adăugat cercetătorul.

Entuziasmul reînnoit pentru dansul ursului, alimentat de acoperirea televiziunii, a dat o nouă viață industriei de fabricare a costumelor și a atras mii de turiști.

„Valoarea folclorului nu constă în sensul pe care l-a dat cândva, ci în rolul său de spectacol și impactul său economic”, a spus Cosma.

hbo/bg/anb/imm/ah