Fermele românești se ofilesc în secetă

Fermiera română Iulia Blagu se plimbă prin câmpul ei de porumb pârjolit, frunze uscate devastate de cea mai mare secetă a țării din ultimii ani.

El a luat peste 300 de hectare (750 de acri) de teren lângă Ursiceni, în sud-estul României, de la tatăl său în urmă cu jumătate de deceniu – ceea ce el descrie drept „cinci ani de incendiu”.

„Pentru agricultura românească, nu se pune problema când vom muri”, a declarat pentru AFP bărbatul de 39 de ani, la sfârşitul lunii trecute.

Ținând un spic de porumb nu mai mare decât mâna, Blagu a spus că seceta îi distruge recoltele „ca o cilindrică de neoprit”, forțându-l să împrumute bani pentru a-și plăti muncitorii pentru prima dată.

România este departe de singura țară afectată de căldura dogoritoare.

În Ungaria vecină, aproape toată țara este în alertă din cauza temperaturilor ridicate.

La începutul lunii august, zeci de fermieri maghiari au condus două cămile prin centrul Budapestei pentru a atrage atenția asupra impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii.

Potrivit celui mai recent raport de situație al UE, atât sudul, cât și estul Europei se confruntă cu „condiții de secetă persistentă și persistentă”.

Serviciul Copernicus al UE pentru schimbări climatice a avertizat că 2024 va fi „în mare parte” cel mai tare an de pe Pământ.

„În mila lui Dumnezeu”

În România, fermierilor li s-a promis despăgubiri pentru cele două milioane de hectare de teren agricol estimate de guvern.

Dar un fermier a declarat pentru AFP că agricultura a devenit o „loterie” și este „la mila lui Dumnezeu”.

În sute de sate, fântânile s-au secat și au fost impuse restricții de apă, în timp ce lacurile dispar.

Preoții ortodocși au mers pe câmpurile de noroi să se roage pentru ploaie, în timp ce într-o altă comunitate s-a început săpăturile pentru a renaște izvoarele.

Dar cu un lac din apropiere în pericol de secat, săteanul Marian Floreia se simte sumbru în privința viitorului.

„Clima s-a schimbat. Și nu a venit nimic bun”, a declarat pentru AFP muncitorul în construcții, în vârstă de 53 de ani.

„Până în toamnă, dacă această secetă continuă, nu va mai rămâne nimic aici”.

Între timp, fermieri precum Plagu încearcă să repare situația.

Ea nu va planta porumb în anul următor – odată cea mai profitabilă cultură din regiune.

În schimb, a început să experimenteze cu porumb, un cereale foarte rezistent la căldură originar din Africa și se gândește, de asemenea, să planteze coriandru și năut pe lângă grâul, floarea soarelui și alte culturi.

„Sahara românească”

Mai la sud, lângă Dunăre, 100.000 de hectare de soluri nisipoase cunoscute sub numele de „Sahara Românească” au devenit un teren de încercare pentru culturi alternative.

Potrivit ministrului mediului din România, Mircea Fechet, acesta se teme că sudul va fi „total deșertificat” în 50 de ani.

Din 1959, un institut de cercetare care încearcă să „fermeze nisipurile” oferă fermierilor expertiză și semințe.

Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice cauzate de emisiile umane de gaze cu efect de seră determină o creștere a condițiilor meteorologice extreme, activitatea sa este mai importantă ca niciodată.

„Schimbările climatice ne obligă să venim cu lucruri noi și să încercăm alte specii”, a declarat Aurelia Diaconu, șefa postului, pentru AFP.

Curmale, curmale, kiwi și fistic cultivate în stație, a spus el, „nu credeam niciodată că vom gusta din câmpurile noastre cu ceva timp în urmă”.

Dar culturile testate acolo au fost toate irigate – ceva la care puțini fermieri români au acces în prezent.

Din cele nouă milioane de hectare de teren arabil ale țării, mai puțin de două milioane de hectare sunt irigate – inclusiv câmpurile uscate de porumb din Plagu.

— Nu putem face nimic fără apă, oftă ea.

© 2024 AFP