decembrie 4, 2021

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Fitch confirmă România pe „PPP-”, perspectivele sunt negative

București (România), 23 octombrie (CNN) – Estimările Fitch confirmă ratingurile implicite pe termen lung ale emitentului în moneda străină și locală (IDR) ale României cu o perspectivă negativă asupra PPP.

Fitch a declarat că ratingul investițional al României este susținut de condițiile datoriei publice și ale serviciilor datoriei și că indicatorii individuali ai PIB-ului, guvernanței și dezvoltării umane se situează deasupra categoriei de parteneri „PPP” și sunt susținuți de membrii UE. Comunicat de presă vineri seară.

Acestea sunt mai echilibrate în raport cu deficitul de cont curent decât bugetul dublu mare și colegii, un record mai slab de consolidare financiară și o austeritate bugetară mai mare și un nivel mai ridicat al datoriei externe nete, a adăugat Fitch.

Perspectivele negative ale lui Fitch reflectă implementarea politicilor de abordare a dezechilibrelor financiare structurale pe termen mediu și impactul asupra finanțelor publice ale României din cauza riscurilor epidemice și a creșterii costurilor cu energia.

Reinstabilitatea politică în urma demiterii guvernului liberal în octombrie a ridicat incertitudinea cu privire la amploarea și ritmul procesului de reformă, deși aprobarea planului de redresare și recesiune la sfârșitul lunii septembrie – care include o serie de reforme pentru îmbunătățirea stabilității financiare interimare – ar putea servi drept un anunț cheie de politică, a spus agenția.

Într-o declarație emisă sâmbătă, ministerul român de finanțe a declarat că rezultatele celor două agenții de rating sunt dovada bunei performanțe economice a guvernului. „Decizia agenției de evaluare este un semnal că reforma bugetară și planul de investiții al României vor continua într-un ritm constant pentru anii următori”, a declarat ministrul interimar al finanțelor, Dan Wilson.

În aprilie, Pitch a confirmat România pe PPP cu perspective negative.

La 15 octombrie, Standard & Poor’s a menținut ratingul PPP- / A-3 al României cu o perspectivă consecventă, în timp ce Moody’s a menținut opinia României de la negativ, confirmând furnizorul pe termen lung al Baa3 străin și intern și ratingurile negarantate senior.

Declarația Fitch a adăugat:

„(…)

Incertitudinea politică a crescut în urma demiterii guvernului condus de primul ministru într-un vot de încredere la începutul lunii octombrie. Stabilitatea guvernului a început să slăbească în urmă cu câteva săptămâni, pe măsură ce tensiunile dintre cele două partide ale coaliției de guvernământ, PNL Citi și USR-Plus, au crescut oarecum peste prioritățile politice. Posibilitatea unui guvern de coaliție cu trei căi similar sub diferite conduceri ar putea evita alegerile anticipate, deoarece partidele indică pierderi semnificative (și câștiguri pentru principalul opoziție PSD). Cu toate acestea, România are trei guverne din 2018 și faptul că guvernul condus de PNL a durat mai puțin de un an evidențiază riscurile unei paralizii politice și politice prelungite și dificultățile de soluționare a tensiunilor politice existente.

READ  Unitatea românească PCR a lui Erstay crește profitul net cu 38,5% a / a pe S1

Fitch se așteaptă la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul public general ajungând la 8% din PIB pe baza ESA în 2021. Veniturile din recuperare au crescut mai repede decât era prevăzut în ianuarie-august. Costuri conexe și alte transferuri, România se confruntă în prezent cu cel mai mortal val de infecție cu virusul corona.

Riscurile negative sunt subliniate de obiectivul deficitului bugetar 2022 (6,2% din PIB conform planului consolidat), deoarece o reducere a costurilor de 1,2 miliarde de miliarde ar putea fi compensată de relocări / salarii mai mari pentru a face față costurilor actuale ale sănătății și creșterii costurilor cu energia. Poate fi oarecum redusă de profiturile mari ale companiilor energetice de stat.

Conform RRP aprobat de România, autoritățile și-au stabilit un obiectiv de aprobare și implementare a pensiilor publice și a facturilor cu plată unică până la jumătatea anului 2023, promițând în același timp creșterea veniturilor cu 3 pp din PIB până în 2025 (în principal printr-o reformă către agenția fiscală de stat) a 29,9 miliarde EUR (14 EUR). 2 miliarde subvenții și împrumuturile rămase) Realizarea acestor obiective este esențială pentru a garanta livrările planificate, în timp ce implementarea cu succes a reformelor va contribui la abordarea provocărilor financiare structurale majore ale României. Împreună cu angajamentele asumate în cadrul ETP, va acționa ca o ancoră importantă pentru orice partid aflat la putere.

Cu toate acestea, riscurile operaționale (în special în cazul unei crize politice pe termen lung) vor persista, inclusiv sfera și sfera reformelor de cheltuieli. În acest context, am proiectat un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, cel mai mare din segmentul „BBB”.

În scenariul nostru principal, se preconizează că datoria publică / PIB va crește treptat de la 55,2% în 2023 la 47,3% în 2020. România are un acces bun la piețele externe (RRP beneficiază de randamente scăzute ale datoriilor), precum și o bună gestionare a datoriilor (veniturile din dobânzi în segmentul PPP sunt foarte mici), ceea ce compensează riscurile din cerințele financiare agregate mari. Cu toate acestea, dinamica datoriei publice poate fi vulnerabilă la schimbările potențiale ale sentimentului pieței și la modificările negative ale politicii. Mai mult, dezechilibrele macro continue, inclusiv un deficit extern major, restricționează răspunsul politic în cazul unor șocuri macro.

Fitch se așteaptă ca economia să se extindă la o rată de 7,2% în 2021, înainte de a se neutraliza la o medie de 4,5% (media BBB de 4,2%) în 2022-2023. Rezultatul este deja mai mare decât nivelul din 2019 la 1T21, evidențiind recesiunea economică către o recuperare solidă și îmbunătățiri epidemice ale cererii interne. Impactul întreruperilor asupra lanțurilor de aprovizionare (în special în sectorul auto) și al costurilor ridicate ale energiei va încetini creșterea pe termen scurt.

READ  România vinde 200 ml (41 ml) conform planificării pentru 2036 T-bonduri, randamentele cresc

Cu toate acestea, investițiile conduse de UE vor oferi un stimul puternic pe termen mediu, România urmând să primească peste 80 miliarde EUR în PIB până în 2027, inclusiv fondurile structurale de finanțare diversificate RFF și 2021-2027. Județul intenționează să investească puternic în infrastructură și digitalizare, care, împreună cu o serie de reforme, vor ajuta la abordarea provocărilor pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea productivității, deși finanțarea UE slabă va reduce eficiența investițiilor.

Ca și în alte țări din regiune, creșterea presiunilor inflaționiste devine din ce în ce mai mare provocare politică. Inflația prețurilor de consum a crescut la 6,3% în septembrie, comparativ cu obiectivul Băncii Naționale a României de 2,5% +/- 1pp. Prețurile de consum consolidate și tendințele inflaționiste majore indică o presiune ascendentă similară, crescând riscurile de oprire a așteptărilor inflaționale pe termen lung.

Banca Națională a României (BNR) și-a majorat rata de bază (până la 1,5% în octombrie de la 25%) și este probabil să se înăsprească. Acest lucru, coroborat cu sezonul costurilor cu energia, ar trebui să reducă presiunile inflaționiste începând cu 2T22, dar înăsprirea pieței forței de muncă va duce la creșterea salariilor și a prețurilor. Rata șomajului rămâne stabilă la aproximativ 5% până în 2021, în timp ce rata locurilor de muncă vacante continuă să crească, deși ușor sub nivelurile pre-epidemice).

Indicatorii financiari externi ai României au un rating slab, un deficit de cont curent structural (CAD) persistent și riscurile de distrugere a competitivității externe. Ne așteptăm în continuare la un CAD relativ mare în 2021-2023, cu recuperarea exporturilor de 6% din PIB-ul mediu compensat de cererea solidă de import. Pe măsură ce transferurile UE se accelerează, am prognozat creanțe nedatorate pentru a compensa ponderea mai mare din CAD (aproape de 80% până în 2023). Acest lucru va ajuta la menținerea unui bilanț valutar substanțial (valutar) (peste 20% din PIB în septembrie), în timp ce ponderea datoriei externe nete va rămâne stabilă la 20% din PIB în 2021-2023 (0,2%). Cu toate acestea, dacă fluxurile fără datorii nu se concretizează sau CAD se extinde prea repede, o ajustare financiară sau valutară mai mare poate pune mai multă presiune asupra riscurilor macro pentru a crește.

READ  RO Start Outfit strânge peste 0,3 milioane pentru serviciul său personal de styling

ESG – Guvernanță: România are un scor legat de ESG de 5 (RS)[+] Stabilitatea și drepturile politice și statul de drept sunt atât pentru calitatea instituțională, de reglementare, cât și pentru controlul corupției și pentru toată suveranitatea. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care o au indicatorii de gestionare a Băncii Mondiale (WBGI) asupra modelului nostru de evaluare a suveranității confidențialității (SRM). România are un rating WBGI moderat de 59,2%, reflectând schimbări politice moderate, drepturi moderate de a participa la procesul politic, capacitate instituțională moderată, stat de drept stabilit și corupție moderată.

Sentimente de apreciere
Individual sau colectiv, factori care conduc la o acțiune / degradare negativă de evaluare:

Fiscal: scăderea credibilității politicii, de exemplu, crește mai repede decât era planificat în datoria publică, reducând flexibilitatea fiscală sau sporind riscurile pentru stabilitatea macroeconomică.

Extern: scăderea continuă a balanței de plăți, de exemplu, o creștere accentuată a CAD și / sau eșecul de a atrage fluxuri financiare nedatorate.

Factori care conduc la o acțiune / îmbunătățire pozitivă de evaluare, individual sau colectiv:

Finanțe: există o convingere din ce în ce mai mare că strategia fiscală a guvernului va reduce deficitul fiscal și va duce la o stabilizare mai largă a datoriei publice / PIB pe termen mediu.

Externe: reducerea vulnerabilităților externe, de exemplu, prin îmbunătățirea susținută a ratelor datoriei externe.

Model de evaluare excelent (SRM) și suprapunere standard (QO)

SRM patentat de Fitch oferă României un scor echivalent cu ratingul „PPP” la nivelul LDFF IDR.

Echipa de evaluare a suveranității Fitch a ajustat rezultatul de la SRM pentru a atinge LDFFC IDR final utilizând QO-ul său, comparativ cu datele și ieșirea SRM:

– Finanțare externă: -1 vârf, reflectând pozițiile debitorului extern net net și pozițiile de pasiv nete ale României mai mari decât mediana intervalului „PPP”, precum și un impact extern mai mare decât cel indicat de modelul SRM, având în vedere evoluțiile negative ale politicii din ultimii ani și exacerbarea acestuia expunerea la șocuri.

SRM-ul lui Fitch este modelul de rating multi-regresie proprietar al agenției, care folosește 18 variabile bazate pe o medie centralizată pe trei ani, inclusiv estimări pe un an pentru a genera un scor echivalent cu un LDR IDR. Fitch’s QO este un cadru de calitate orientat spre viitor, conceput pentru a oferi ratingul final la ieșirea SRM.

(1 euro = 4.9467 l)