Grecia și România sunt cele mai active în Europa de Sud-Est în abordarea provocării climatice

Grecia și România sunt cele mai active state membre ale UE în ceea ce privește schimbările climatice din sud-estul Europei, în timp ce Bulgaria încearcă încă să capteze o mare parte din UE, potrivit unui raport publicat de Consiliul European pentru Relații Europene (ECFR).).

Grecia sprijină Acordul verde european și consideră eforturile de creștere a utilizării energiei regenerabile ca un obiectiv cheie. Mai mult, există un consens general între partidele politice cu privire la necesitatea de a aborda schimbările climatice, deși unele măsuri deconstructive ale guvernului, cum ar fi planurile de închidere a centralelor electrice pe cărbune, provoacă uneori dezbateri cu privire la impactul social al schimbărilor verzi. A raporta.

Eforturile Greciei de transformare ecologică sunt determinate de nevoia de a atrage investitori străini în mijlocul crizei economice

Criza economică este un factor cheie în mișcarea Greciei spre schimbare, care speră să atragă investițiile străine atât de necesare. Cu toate acestea, Grecia își propune, de asemenea, să se impună ca lider internațional în problema acțiunii climatice, o mișcare cu care ECFR este implicată în prezent într-un proiect pilot cu producătorul german de automobile Volkswagen pentru a transforma o insulă într-un model neutru din punct de vedere climatic.

În recomandările sale cu privire la modul în care țările pot adăuga valoare impactului Tratatului verde european, ECFR spune că, dacă Grecia vrea să se impună ca un campion verde, trebuie să se alăture României și Bulgariei „mai puțin ambițioase”. Unele provocări legate de climatul său. Acest lucru ar putea împinge România și Bulgaria să adopte practici mai bune de conversie verde și să se alăture eforturilor climatice din Grecia, se arată în raport.

România ar putea lega Ucraina și Turcia de tranziția verde a UE

Guvernul din România vede Acordul verde european ca o oportunitate de a dezvolta o economie mai ecologică, în timp ce cetățenii sunt, în general, conștienți de provocarea climatică. Cu toate acestea, la fel ca în Grecia, impactul social al operațiunilor din faza de cărbune generează controverse la nivel național.

Raportul menționează că România intenționează să îmbunătățească comunicarea între rețelele energetice din regiune și că poziția sa geografică ajută la conectarea vecinilor Mării Negre, precum Ucraina și Turcia, la tranziția verde a UE.

Bulgaria începe să-și atenueze politica conservatoare în domeniul climei

Bulgaria, care probabil își va susține sectorul cărbunelui în următorii 20-30 de ani, a adoptat o strategie climatică conservatoare, temându-se că transformarea energiei verzi va afecta negativ economia, locurile de muncă și cetățenii.

Cu toate acestea, datorită oportunităților oferite de Fondul de redresare al UE, poziția țării a început să se schimbe încetul cu încetul, iar acum încearcă să-și mărească utilizarea gazelor nucleare și naturale, în timp ce planul său integrat de energie și climă intenționează să dezvolte mai mult decât 2,5 GW capacitate regenerabilă până în 2030.

Ambițiile climatice ale Sloveniei au scăzut sub noul guvern

În Slovenia, aspirațiile climatice au scăzut semnificativ sub noul guvern care a preluat funcția în ianuarie 2020, despre care ECFR spune că nu vede Acordul verde european ca o oportunitate de redresare economică.

Cu toate acestea, Slovenia își poate asuma un rol de lider în Balcanii de Vest prin încorporarea fermă a politicilor expansioniste ale UE în politicile expansioniste ale UE, deoarece țara urmează să devină președintele rotativ al UE în a doua jumătate a anului 2021.

În Croația, eforturile UE în domeniul schimbărilor climatice au primit, în general, un răspuns pozitiv din partea guvernului, a cetățenilor și a mass-media, dar impactul epidemiei COVID-19 a exclus problema. Mai mult, raportul a declarat că au existat întârzieri repetate în adoptarea și implementarea politicilor cheie legate de climă.

Afișați postări:
17