Interviu cu Fadia Saadeh, director de dezvoltare umană pentru Europa și Asia Centrală

Care sunt efectele pandemiei asupra educației românești, măsurate de experții Băncii Mondiale cu privire la indicatori cheie (abandonul școlar, decalajul tot mai mare dintre zonele rurale și urbane, pierderile educaționale, dezvoltarea competențelor etc.)?

Criza COVID-19 are un impact semnificativ asupra învățării și va extinde inegalitățile existente în sistemele de învățământ din întreaga lume, inclusiv în România, iar presiunea asupra serviciilor educaționale va crea o decalaj mai mare pentru grupurile vulnerabile. Închiderea școlilor este probabil să inverseze câștigurile de învățare, să crească abandonul școlar și să părăsească școala devreme, în special pentru elevii cei mai vulnerabili, care se așteaptă să fie cel mai afectați. Criza ar putea crește proporția de studenți analfabeti funcțional cu până la 10 la sută în România. Acestea sunt previziuni, desigur, dar raportarea pierderilor de învățare în țările vest-europene (de exemplu, Anglia, Germania și Italia) arată pierderi semnificative, în special pentru elevii cei mai defavorizați. Este important ca România să măsoare nivelul de învățare al elevilor și să le compare cu situația anterioară COVID-19.

Care este impactul acestor pierderi de educație asupra economiei, așa cum este proiectat de Banca Mondială, în ceea ce privește câștigurile din afaceri pe parcursul vieții profesionale a studenților actuali? (Ca și în această estimare globală)

Impactul COVID-19 asupra educației va avea un impact de zeci de ani asupra economiei, cu excepția cazului în care autoritățile acționează pentru a compensa pierderile de învățare și pentru a proteja capitalul uman al cohortelor afectate. Reducerea profitului așteptat cu 3,6 la sută. Acest lucru se bazează pe ipoteza că un an de școlarizare crește veniturile cu 8% în medie. Mai puțină învățare acum înseamnă mai puțină productivitate, venituri și creștere economică în viitor.

În absența unor acțiuni de politică eficiente pentru elevii de școală primară și gimnazială de astăzi, ne așteptăm ca absolvenții de liceu din România să câștige cu 9.000 de dolari mai puțin în timpul vieții lor productive din cauza pierderilor de învățare cauzate de coronavirus. Acest număr este mult mai mare pentru cei săraci și vulnerabili, care au suferit o pierdere mai mare de învățare și, prin urmare, vor vedea o scădere mai mare a veniturilor în viitor. Privind acest lucru dintr-o perspectivă agregată, pierderile de învățare din cauza COVID ar putea reprezenta o pierdere economică totală de 1,4 miliarde USD (paritatea puterii de cumpărare din 2011) în fiecare an. În acest context, România trebuie să protejeze bugetul educației, să asigure un tratament pentru recuperarea pierderilor de învățare, să prevină abandonul studenților și să investească în construirea unui sistem educațional rezistent, mai bine echipat pentru a face față crizelor viitoare.

Rata abandonului școlar în România este foarte mare. Se măsoară prin indicele abandonului școlar timpuriu pentru vârsta 18-24 de ani, care a fost de 15,6% în 2020 (tineri care au terminat clasa a VIII-a). În opinia dumneavoastră, pe ce ar trebui să se concentreze guvernul României pentru a face față în mod corespunzător acestor probleme structurale?

Părăsirea școlii și abandonul timpuriu au consecințe societale și individuale semnificative, cum ar fi riscuri crescute de șomaj, venituri mai mici pe viață, sărăcie și excluziune socială. Acest lucru poate cauza costuri publice și sociale semnificative, cum ar fi venituri mai mici din impozite și costuri mai mari pentru serviciile publice, cum ar fi asistența medicală, justiția penală și plățile de beneficii sociale.

România nu a atins țintele privind abandonul școlar timpuriu (ESL) stabilite pentru 2020 și observăm disparități alarmante între proporția abandonului școlar timpuriu în orașe (4 la sută), față de cei din orașe (15 la sută) și zonele rurale (23). la sută). De asemenea, îngrijorătoare este proporția tinerilor care nici nu lucrează și nici nu merg la școală, care a crescut în 2021 De la 17 la sută la 22 la sută. România a înregistrat, de asemenea, cea mai mare diferență de gen în rândul celor care au plecat devreme de la muncă, adică Cu 6,6 puncte procentuale mai mare la femeile tinere decât la bărbații tineri.

Având în vedere situația actuală a României împotriva acestor obiective, reducerea limbii engleze ca a doua limbă (ESL) ar trebui să rămână o prioritate pentru guvern. Reducerea limbii engleze ca a doua limbă este, de asemenea, esențială pentru atingerea obiectivelor europene și naționale importante.

Guvernele trebuie acum să elaboreze și să implementeze un plan de recuperare a învățării care se concentrează pe trei elemente cheie:

defini prioritățile Din colecția de abilități timpurii de citire și aritmetică.

Măsurare de învăţare prin teste standardizate.

Terapie a lacunelor de învățare printr-o serie de intervenții compensatorii cu un accent special pe elevii dezavantajați, de exemplu, îndrumare facilitată de școli sau utilizarea tehnologiilor digitale pentru a personaliza experiența de învățare.

Planul de recuperare a învățării poate fi susținut de un mecanism de avertizare timpurie care este implementat în următorii câțiva ani în școlile cu o proporție ridicată de elevi vulnerabili cu risc de abandon școlar. Un astfel de sistem integrat de prevenire, intervenție și compensare a fost dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul proiectului Comisiei Europene – Direcția Generală pentru Sprijin pentru Reformele Structurale (DG REFORM). Proiectul va alerta autoritățile cu privire la copiii cu risc de abandon școlar, va facilita acțiunile de creștere a participării la școală și va monitoriza rezultatele.

Ce fel de proceduri le-ați recomanda profesorilor, dintre care mulți încă se luptă să dezvolte noi abilități atunci când vine vorba de noi moduri de predare și evaluare a elevilor? Studiile internaționale au arătat că stilul de predare în România este încă stilul tradițional est-european, cu accent pe profesori mai degrabă decât pe elevi. (https://www.edupedu.ro/scoala-in-romania-ca-in-europa-de-est-si-asia-centrala-predare-traditionala-cu-accent-mai-mult-pe-profesor-decat- pe-nevoile-Elevilor-raport-oecd-cazul-aparte-al-scolilor-de-limba-rusa-din-rep/)

Profesorii calificați sunt una dintre cele mai importante componente ale unui sistem educațional de succes. Există multe opțiuni de luat în considerare aici. În primul rând, România poate începe „Drumul de carieră a profesorilor (TCP)”. Aceasta poate acoperi întreaga gamă de selecții și promovări pentru profesori, precum și evaluarea performanței. PCT ar trebui să includă evaluarea profesorilor actuali și să lege rezultatele acestuia cu dezvoltarea profesională a profesorilor (formare) și stimulente (economice sau non-economice). Desigur, este, de asemenea, important să păstrăm profesori calificați și avem nevoie de stimulentele potrivite pentru a face acest lucru.

În al doilea rând, programele de formare a profesorilor trebuie regândite pentru a-i ajuta pe profesori să facă față provocărilor cu care se confruntă. Banca Mondială recomandă ca nevoile de formare să fie aliniate cu nevoile educaționale viitoare, inclusiv cu educația digitală, precum și cu sesiunile de cunoștințe specifice conținutului și disciplinei și pregătirea practică adecvată în practica și evaluarea educațională.

În al treilea rând, este important să examinăm provocările cu care se confruntă profesorii care lucrează în școli greu de pregătit. În astfel de cazuri, trebuie să luăm în considerare, de asemenea, cum să oferim sprijin și stimulente adecvate profesorilor. Există o serie de opțiuni pe care guvernul le poate lua în considerare, pe baza lecțiilor învățate din România și din alte țări. De exemplu, în Estonia, profesorilor li se încredințează gestionarea independentă a curriculum-ului (în principal structura clasei, programul, ritmul lecțiilor și subiectele), libertate care se traduce printr-un sentiment mai mare de responsabilitate față de elevi. Este clar că profesorilor li se acordă importanța plină de satisfacții pe care o merită. Practicile de clasă sunt foarte centrate pe elev și interactive, oferind un spațiu democratic pentru studenți. Estonia găzduiește unul dintre cele mai creative locuri modele de educație Poate oferi educație de calitate de clasă mondială tuturor studenților, în special celor mai puțin înstăriți.

Un alt exemplu vine din Danemarca, unde profesorii primesc alocații speciale, inclusiv cazare gratuită și computere de acasă, pentru disponibilitatea lor de a preda în zone îndepărtate. În România, oportunitățile de promovare sunt legate de performanță, iar cei mai performanti profesori primesc bonusul de merit. Cu toate acestea, profesorii care lucrează cu elevi cu performanțe slabe nu sunt recunoscuți în mod adecvat. Promovarea exemplelor de profesori de succes la nivel național – și acestea sunt multe în România – poate dezvolta o cultură a bunelor practici și modele de urmat.

România la începutul acestui nou an universitar menține amploarea tranziției de la școală la predarea la distanță în orașe și orașe întregi, odată ce atinge un anumit prag de infectare (6 cazuri/1000 de persoane). Majoritatea țărilor europene au abandonat astfel de măsuri și vor încerca să mențină școlile deschise, indiferent de pandemie. Care sunt recomandările Băncii Mondiale în acest sens și de ce?

După o pandemie răspândită pe doi ani de școală, copiii români care se luptau deja au fost loviți și mai mult și vor avea nevoie de mai mult sprijin pentru a beneficia de o educație de calitate. Este important să faceți tot posibilul pentru a deschide școli și a maximiza șansele de a le menține deschise în viitor. Când școlile se deschid, trebuie să vă asigurați că măsurile de siguranță adecvate sunt introduse și respectate atât de personalul școlii, cât și de copii. Principalele măsuri de protecție pe care școlile ar trebui să le ia includ mascarea, distanțarea și purificarea aerului.

Creșterea ratelor de vaccinare este cheia pentru menținerea școlilor deschise. Imunizările ar trebui să aibă prioritate profesorilor și studenților calificați. În prezent, România are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană. Încurajarea profesorilor și elevilor să se vaccineze în România poate ajuta Atingerea pragului confortabil de vaccinare, esențial pentru redeschiderea în siguranță a școlilor și ține-l deschis. Ratele mai mari de imunizare vor oferi guvernelor centrale și locale lățimea de bandă necesară pentru a-și extinde eforturile pentru a asigura oportunități de învățare de înaltă calitate într-un mod care să includă toți copiii.