aprilie 23, 2024

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Investitorii străini sunt aliniați cu guvernul. Zece priorități pentru viitorul României

Investitorii străini sunt aliniați cu guvernul.  Zece priorități pentru viitorul României

Răspunsul la provocările economice actuale ale României nu ar trebui să se bazeze doar pe rezolvarea problemelor pe termen scurt, ci ar trebui să contribuie și la pregătirea economiei pentru viitor, sunt de acord reprezentanții investitorilor străini și reprezentanții guvernului.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), una dintre cele mai bune organizații care reprezintă investitorii străini în România, a lansat pe 7 septembrie, ediția 2022 a raportului „Va Urma” (continuare), cu scopul de a evidenția direcțiile strategice pe care România ar trebui să le urmează pentru a-și spori creșterea economică și pentru a asigura bunăstarea cetățenilor săi.

Prim-ministrul Nikolai Siuka, alături de membri ai guvernului, parlamentului, instituțiilor internaționale și liderilor economici au participat la eveniment, care a fost primul pas în definirea direcțiilor de țară convenite și sprijinul acestora de către autoritățile internaționale, instituțiile reprezentative și mediul de afaceri.

Iată cele mai importante zece măsuri pe termen lung identificate ca urmare a discuțiilor comune:

  1. Definirea unei strategii pe termen lung de atragere a investitorilor străini în România, cu accent pe sectoare cu valoare adăugată mare și avantaj competitiv (capital uman, resurse naturale).
  2. Încurajarea investițiilor străine în România și a investițiilor interne în străinătate prin instituirea unui mecanism instituțional sub coordonarea primului-ministru.
  3. Îmbunătățirea securității energetice prin promovarea dezvoltării de noi capacități de producție și implementarea de noi forme de ajutor de stat și mecanisme de finanțare pentru întregul lanț valoric pentru asigurarea lichidității producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor și consumatorilor.
  4. Îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor (colectare, valorificare, reciclare), după consultări ample cu toate părțile.
  5. Sănătate România: Reproiectarea sistemului de sănătate cu accent pe prevenire, accesul la servicii medicale și medicamente inovatoare (promovarea inovației și a producției în România), telemedicină, îngrijire ambulatorie, profilul digital al pacientului și dezvoltarea sistemului de educație medicală care să fie împuternicit digital pentru toți .
  6. Educația României pentru pregătirea viitoarei forțe de muncă (acces la educație, reducerea abandonului școlar, sistem de învățământ dual, formare continuă, burse).
  7. Numirea conducerii superioare în instituțiile publice și întreprinderile de stat prin procese transparente, cu ajutorul personalului de specialitate.
  8. Creșterea predictibilității cadrului legislativ și îmbunătățirea măsurilor de reglementare (alinierea strategiilor din diferite sectoare cu implementarea lor coordonată).
  9. Programe de alfabetizare digitală (studenți, administrație locală și centrală, sector privat).
  10. Digitalizarea cadrului legislativ actual și facilitarea interacțiunilor digitale între sectorul public și cel privat (ONRC, Digitize ANAF, REVISAL).
READ  Economia României este pregătită să-și depășească vecinii stagnanți

Alte măsuri potențiale cu impact imediat discutate în timpul evenimentului au fost:

  • Adoptarea și implementarea unui cadru cuprinzător și non-birocratic pentru tratamentul cancerului;
  • Facilitarea implicării actorilor economici în învățământul dual și profesional;
  • Simplificarea procesului de licențiere pentru a permite implementarea eficientă și rapidă a proiectelor;
  • finalizarea și publicarea atlasului economic – platforma care conține datele necesare noilor investiții în regiunile țării (forță de muncă disponibilă, număr de parcuri industriale, alți operatori economici localizați în regiune);
  • Asigurarea stabilității funcției de directori ai instituțiilor publice și companiilor de stat, prin asigurarea unei evaluări obiective pe baza unor indicatori cheie de performanță.
  • Creșterea eficienței spațiului privat virtual (SPV) în vederea reducerii evaziunii fiscale;
  • Implementarea măsurilor de eficiență energetică la nivel național;
  • Digitalizați administrația publică prin implementarea cetățeniei digitale, interoperabilității și cloud guvernamental;
  • Adoptarea și implementarea legislației UE privind identificarea electronică (semnături electronice, identificatori electronici, identificare video etc.).
  • Accelerează procesul de aprobare pentru aducerea lucrătorilor din afara UE în România.

Proiectul Va Urma, inițiat de FIC în 2016, propune un model de afaceri care ar putea conduce România să devină una dintre cele mai mari 10 economii din Europa până în 2040. Unul dintre elementele principale ale programului este creșterea durabilă prin care dezvoltarea economiei românești. societatea va fi în conformitate cu obiectivele europene în ceea ce privește neutralitatea climatică.

Scopurile și recomandările lui Va Urma se suprapun și completează unele dintre măsurile anunțate de guvernul roman. Se dorește a fi urmărit împreună cu obiectivele presupuse prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (NPRR) și este în concordanță cu recomandările pentru România din partea Uniunii Europene.

READ  Cel mai recent: Oklahoma înregistrează cea mai mare creștere a spitalizărilor | Acțiune

Atingerea acestor obiective este condiționată de schimbarea comportamentului societății și necesită un efort financiar inițial semnificativ. Modelul economic Va Urma oferă o estimare a investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor climatice și asigurarea creșterii economice. Scenariile pe care le-am analizat evidențiază nevoia de investiții anuale de 161,3 până la 170,8 miliarde de ruble rusești”, a spus FIC într-un comunicat de presă.

Va Urma reprezintă o nouă oportunitate pentru cetățeni, societatea civilă, mediul de afaceri și mediul academic de a se angaja într-un dialog constructiv care va avea ca rezultat un plan de țară pe termen lung pentru România, cu sprijinul tuturor factorilor de decizie, prin care țara va realiza un plan economic. creșterea economică, precum și îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Este momentul să transformăm dezavantajele în avantaje: credem că, cu politici potrivite, economia noastră poate crește din nou cu 4,5 în următoarele două decenii”, se arată în aceeași sursă.

[email protected]

(Sursa imagine: 247992772 © Remedulov | Dreamstime.com)