martie 29, 2024

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

O serie de filme puternice și inovatoare în secțiunea Clasici a Festivalului Internațional de Film Film O’Clock 2022

Una dintre misiunile festivalului este de a prezenta filme clasice din cele șase țări participante: Lituania, România, Bulgaria, Grecia, Egipt și Africa de Sud, care sunt producții valoroase care au trecut testul timpului. Astfel, festivalul oferă cinefililor posibilitatea de a-și lărgi orizonturile culturale, considerând că aceasta este o modalitate excelentă de a privi o altă epocă și modul în care societatea s-a schimbat în ceea ce privește stilul, temele și chiar valorile culturale generale.

Biletele și abonamentele de festival pentru cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional Film O’Clock, care va avea loc între 1 și 6 martie, la Cinema Muzeul Țăranului din București, sunt disponibile la adresa jurnalul de evenimente program.

Cele șase filme clasice de la Festivalul Internațional de Film O’Clock din acest an sunt filme puternice și inovatoare care au atras atenția sau chiar le-au șocat ziua și, din acest motiv, au fost văzute cu scepticism sau chiar interzise inițial:

Mireasa Diavolului (Lituania) 1976

Apa ca un bivol negru, regia Dan Peta, Mircea Feruyo, Youssef Aidabi, Petri Bokor, Andre Kotlin Poliano, România, 1970

Balonul legat, regizat de regizorul bulgar Benka Jeliazkova, 1967

– Logodna Annei regizat de Panteles Vulgaris, Grecia, 1972

Four Women in Egypt, regia Tahani Rashid, Canada / Egipt, 1997

Come Back Africa, regizat de Lionel Rogosin, America/Africa de Sud, 1959

Filmele au fost selectate de consiliul de conducere al festivalului format din Mirona Radu (Regizor, Producător, România), Andrew Mohsen (Critic de film, Director al Biroului Tehnic al Festivalului de Film de la Cairo) și Diane Weiss (Regizor, Scenarist, Africa de Sud). ).

Devil’s Bride, regizat de Arūnas Žebriūnas, este unul dintre cele mai de succes filme lituaniene. Alegând forma teatrală, opera rock, autorul a rămas foarte aproape de cartea din care s-a inspirat filmul – „Moara Whitehorn” de Kazis Borota, dar a creat în același timp o operă cinematografică originală. Un film plin de expresie, dar și modern, cu mișcare care urmează linia melodică creată de Viaceslav Ganelin într-un mod ludic și relaxat.

Filmul urmărește povestea unui demon – Pinciukas – care a ajuns pe pământul de lângă Moara Baltaragis. Pensiocas și Baltarajes încheie un pact: demonul îl va ajuta pe proprietarul morii să se căsătorească cu o femeie foarte frumoasă, Marcel. În schimb, morarul l-ar fi dat pe Diavol ca soție a fetei pe care el și soția lui ar avea-o. După ce s-a născut copilul, Marcel a murit. Fiica ei Jorga (actrița care a jucat și rolul mamei) va deveni o femeie foarte frumoasă și tânărul Gerdvinis se va îndrăgosti de ea. Diavolul efectuează diverse manevre pentru a separa Gorga de Girdvina, iar tatăl Gorga, Moarul, ajunge să regrete înțelegerea cu Diavolul și vrea să-l convingă să se căsătorească cu sora lui, Ursul, care este mult mai urâtă.

Comparat adesea cu „Isus Christ Superstar”, filmul a fost probabil cel mai original film muzical din statele baltice și cel mai de succes în cinematografia lituaniană în perioada sovietică.

READ  Fanii Fortnite își doresc aspectul Lydiei Tár și nu ne dăm seama de ce

În 2018, versiunea originală a filmului a fost restaurată. Datorită bunăvoinței Centrului Național al Cinematografiei din Lituania, Festivalul Internațional de Film O’Clock are plăcerea de a prezenta această versiune publicului din România, precum și din alte țări participante la festival.

Filmul românesc clasic al acestei ediții este un documentar, Water Like a Black Buffalo, care descrie dezastrul devastator al inundațiilor din primăvara anului 1970 cunoscut sub numele de Manifestul Filmului, care aduce atitudinea estetică și morală asociată unei noi generații de cineaști, numită generația anilor 1970.

Dan Biacha a recunoscut că: „…nu aveam niciun scenariu preliminar. Am avut doar evenimentul. Am filmat mai întâi la Brăila, apoi am plecat în Transilvania, la Sighişoara. Operatorii talentaţi Demian, Tănase, Mărgineanu şi Marinescu trăgeau la comanda noastră, uneori „Orb”, fără să tragem, pe baza a ceea ce le-am spus. Așa am filmat începutul și întoarcerea soldatului înecat, și alte lucruri. Faceam un cinema pe care nu îl făcusem până acum. .”

Filmul poate fi considerat o declarație deoarece s-a născut din nevoia creatorilor săi de a mărturisi, prin mijloacele specifice filmului, cu privire la un eveniment devastator. De asemenea, „Water Like Black Buffalo” a fost renovat recent.

Pe 3 martie, tot cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Bulgariei, Festivalul Internațional de Film O’Clock prezintă cinefililor unul dintre filmele create de primele regizoare bulgare care au realizat lungmetraje – Binka Zhelyazkova – din producția din 1967 „The Tied-Up”. Balon” După un scenariu bazat pe nuvela cu același nume, Blinka Jeliazkova a realizat acest film după o absență de cinci ani de la cinematograful bulgar pentru că a fost interzisă de birocrație din cauza primelor sale filme.

„The Tied-Up Balloon” este un film bazat pe o poveste adevărată. Un balon militar din al Doilea Război Mondial a ajuns pe cerul unui sat bulgar. Sătenii au decis să o dea jos pentru a face haine din materialul de mătase al balonului. Urmărirea unui dirijabil duce la situații tragice. Treptat, sătenii uită de intenția inițială de a urmări balonul și, de asemenea, uită cearta cu sătenii vecini care și-au dorit și ei balonul și evoluează în această goană după balon. În cele din urmă, balonul a căzut la pământ, soldații au venit să-l recupereze și apoi sătenii, pentru a salva balonul, l-au ridicat din nou. Dar, în loc să plece, balonul se întoarce și îi atacă pe soldați.

„The Tied-Up Balloon” este un film modern, un amestec complex de benzi desenate și tragedii, plin de personaje și situații colorate care pun în valoare caracterul bulgarilor. Filmul s-a răzvrătit împotriva standardelor artei socialiste, o creativitate plină de metafore, cu un final magic, realist.

În ciuda succesului său, cinematograful bulgar în acei ani nu a permis filmului să participe la Festivalul de Film de la Veneția, unde a fost invitat, și a permis ca filmul să fie difuzat în cinematografe doar câteva zile, iar apoi a fost interzis pentru mai mult de 20 de ani. Filmul nu a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin până în 1989.

READ  Vedetele internaționale domină covorul roșu al Veneției cu modele arabe

Festivalul prezintă publicului primul film al celui mai respectat regizor grec din țara sa – Pantelis Vulgaris, regizor care a devenit celebru pentru că a fost un bun observator al schimbărilor psihologice din viața de zi cu zi, „Logodna Annei”. Cea mai mare parte a filmului are loc în curtea unei familii burgheze dintr-o suburbie a Atenei, unde familia se întâlnește pentru prima întâlnire dintre domnișoara Anna și logodnicul ei. Treptat, pozițiile și pretențiile lor fac loc ipocriziei și condescendenței în spatele măștii altruismului. În schimb, Anna este biata fată din sat care a fost „adoptă” de bunica familiei sale și care este prezentată ca un stâlp de seriozitate și putere umilă. Atmosfera filmului se întunecă după ce Anna și viitorul mire petrec o noapte în oraș, iar familia bănuiește ce e mai rău și îi cere să rămână o bătrână servitoare în casă. Vulgaris arată îngrijorarea Annei, deoarece trebuie să aleagă între fericirea ei și nevoile celor două familii. Alegerea Annei este o acuzație împotriva ordinii sociale în care o fată simplă este ca un miel de jertfă.

Regizorul filmului, Pantelis Voulgaris, va participa la o discuție online moderată de criticul de film Cristi Mărculescu, împreună cu Consiliul Festivalului, pe 4 martie, după proiecția filmului, care a fost difuzat pe canalele oficiale ale festivalului, dar și în sălile de proiecție din cele șase țări.

„Patru femei din Egipt” este un film documentar canadian-egiptean din 1997, regizat de Tahani Rashid. Filmul se învârte în jurul a patru prieteni egipteni cu opinii religioase, sociale și politice opuse.

Widad Mitri este un jurnalist de o viață. Activistă de când era studentă, a fost singura femeie aleasă în 1951 în uniunea studențească de la Universitatea Cairo. În același an, s-a alăturat Comitetului de rezistență al femeilor populare. Safinaz Kazem este jurnalist, critic de teatru și scriitor, care a scris mai multe cărți. În anii șaizeci a fost studentă în Statele Unite – în Kansas, Chicago și New York. Shahanda Makled s-a remarcat în mișcările studențești și naționaliste, deoarece a participat la campanii parlamentare. Ea continuă lupta neobosită pentru drepturile țăranilor și alte cauze populiste. Amina Rashid este o stângacă convinsă. M-am născut în vechea clasă superioară. Ea și-a terminat studiile la Paris, unde a lucrat pentru Asociația Studenților Arabi din Franța și timp de câțiva ani a lucrat la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța. Angajamentul ei politic a adus-o înapoi în Egipt, unde predă literatura franceză la Universitatea din Cairo.

READ  „Nu am putut să o fac și s-a înrăutățit de acolo”: După ce a călătorit în România și a învățat limba ei pentru filmul său, Ian McKellen a primit vești proaste de la regizorul Michael Mann

„Patru femei din Egipt” este mai mult decât un simplu film. Cele patru femei vorbesc cu pasiune despre națiune, politică, cultură și islam. Ei conectează politicile și ideologiile trecute și actuale cu propriile lor experiențe. Femeile își îmbină conversațiile cu umor și ironie, vorbesc sinceritate energică și sinceritate intensă, în timp ce analizează trecutul și trăiesc prezentul.

Din Africa de Sud, Festivalul Internațional de Film O’Clock prezintă filmul din 1959 scris, produs și regizat de Lionel Rogosin. Filmul a avut un impact profund asupra cinematografiei africane și este considerat un document viu al moștenirii orașelor din Africa de Sud în anii 1950. Filmul este un reportaj, un documentar, un film istoric și un film politic, pentru că oamenii și evenimentele prezentate sunt reale.

„Vino, Africa” este o poveste despre experiențele oamenilor de culoare din Africa de Sud. Scopul lui Rogosin a fost de a expune cruzimea și nedreptatea apartheidului. Disperat să-și întrețină familia, Zacharias, un tânăr zulu, părăsește satul înfometat și pleacă la Johannesburg pentru a lucra în minele de aur. Se stabilește într-un oraș controlat de apartheid și se confruntă cu numeroase interdicții care restricționează orice mișcare. Zakaria nu poate fi angajat fără permis, dar nu poate obține permis dacă nu este angajat. Face tot felul de muncă, este ridiculizat, umilit, ostracizat și în cele din urmă arestat. Toate sentimentele lui Zakaria urmăresc să reaprindă furia indigenilor sud-africani care nu aveau drepturi și au fost forțați să supraviețuiască respectând reguli rasiale nescrise în timp ce familiile lor se dezintegrau.

Fie că este vorba de documentare, musicaluri umoristice sau filme fantasy inspirate de realitatea dură, proiecțiile Festivalului Internațional de Film de anul acesta oferă o analiză aprofundată a societății și a problemelor cu care s-a confruntat și s-ar putea confrunta încă.

În plus, festivalul organizează miercuri 2 martie, de la 17:00 la 18:30, online, o discuție despre posibilitățile de cooperare și sprijin reciproc în proiecția filmelor clasice, despre oportunitățile și dificultățile cu care se confruntă cei care încearcă. Pentru a atrage publicul la filmul clasic. Înregistrarea este gratuită prin rezervare la acest link: https://bit.ly/3oyEi8u

Festivalul este un eveniment anual, competitiv, non-profesional, a doua ediție a festivalului este organizată și produsă de Creatrix Fama și Fundația ABI.

Evenimentul este susținut de DACIN SARA și UCIN.

Parteneri: Lituanian Film Center, Greek Cinema Center, Musiul Nacional Al Aranului Roman, Musiul Aranului Cinema, Skalvega Cinema, Dom na Kinoto, Lapia Theatre, Sinoruba

Parteneri media: Radio Guerrilla, Hotnews, Agerpres, Zile și Nopți, Cinemap, Cărturești, Iqads, Films in Frame, Cinemagia, life.ro, Observatorul Cultural, Spotmedia, Romania Journal, Suplimentul de Cultură, Liternet, b365.ro, Film Menu , Aarc – All About Romanian Cinema, filme-carti.ro, MovieNews, PRwave, The Institute, Modern Times Review