iulie 31, 2021

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Planul național de reziliență și recuperare – între oportunități și provocări în educație (analiza AmCham) – Diplomatul București

Starea sistemului de învățământ românesc se caracterizează prin Prezența problemelor sistemice, care nu au primit un răspuns adecvat în ultimele decenii. Acestea includ infrastructura școlară slabă, ratele abandonului școlar secundar (conform observatorului social Friedrich Ebert Stiftung, rata abandonului școlar în 2019 a fost de 15,3%), rezultatele slabe ale studenților români la evaluările naționale și internaționale (cum ar fi testul PISA) și analfabetismul funcțional rata (Rezultatele PISA 2018 indică, de asemenea, o rată de analfabetism funcțional de 40%).

Criza cauzată de pandemia COVID-19 și de activitățile de predare online ulterioare a agravat aceste probleme și a adus provocări suplimentare unui sistem educațional care nu este pregătit pentru o astfel de schimbare a paradigmei de predare și învățare, având în vedere că, potrivit Eurostat, doar 56 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au abilități digitale de bază necesare în contextul desfășurării activităților online. Pe lângă impactul direct asupra procesului educațional, această realitate plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman în Indicele DESI 2020 (Societatea și economia digitală Index).

În acest context, România trebuie să facă tot posibilul pentru a atinge maximul Oportunități de finanțare prin PNRR și programele operaționale 2021-2027 în vederea modernizării și îmbunătățirii performanțelor sistemului de învățământ românesc, cu utilizarea optimă a alocațiilor bugetului național.

Din perspectiva Camerei de Comerț Americane din Cairo, prioritățile pentru reformă și investiții în sistemul educațional sunt:

1. Investiții în Infrastructură educațională

2. Investiții în profesori un exercitiu

3. Investiții în Digitalizarea sistemului de învățământ نظام

4. Intervenții educaționale adaptate nevoilor specifice ale comunităților locale

5. Profesionalizarea managementului școlar

6. Investiții în educație timpurie sistemul.

Aplaudăm decizia guvernului de a adera la aceste priorități prezentate și în raportul „România Educat” ca parte a eforturilor pentru ca reforma educației să devină o prioritate națională.

Pentru fiecare dintre aceste domenii prioritare, prezentăm mai jos direcțiile de intervenție și provocările specifice care trebuie luate în considerare în faza de implementare. În același timp, îl confirmăm Pentru implementarea cu succes a reformei educaționale, a proiectelor finanțate prin Programul Național de Reabilitare Educațională și a programelor operaționale 2021-2027, indiferent de domeniul investițiilor, este necesar:

  • faza Transparența alocării resurselor în sistemul de învățământ roman;
  • Garanție Stabilitatea reglementărilor și legislației În ceea ce privește organizarea și funcționarea sistemului de învățământ roman;
  • asigura-te ca Alocați resursele eficient proiectelor scalabile, care poate avea un impact pozitiv asupra întregului sistem educațional;
  • Garanție Coordonarea dintre prioritățile naționale și europene În domeniul educației.
READ  Standard & Poor's ridică perspectiva stabilă a României

Oportunități și provocări pentru implementarea cu succes a reformelor educaționale și a proiectelor finanțate de Programul național pentru probleme educaționale:

Investiții în infrastructura educațională: O abordare integrată, motivând utilizarea și întreținerea infrastructurii

Deși dezvoltarea și modernizarea infrastructurii școlare din toată țara sunt esențiale, Investițiile în infrastructură sunt insuficiente și, în absența intervențiilor complementare, nu vor avea un impact pozitiv semnificativ. Investițiile în laboratoarele și atelierele școlare trebuie să fie însoțite de programe de formare a cadrelor didactice și de o regândire a conținutului educațional și a programelor, astfel încât infrastructura să fie de real folos în procesul de predare. De asemenea, este important să se elaboreze și să se implementeze standarde de siguranță pentru utilizarea laboratoarelor școlare, împreună cu instruirea personalului auxiliar și non-academic responsabil cu întreținerea acestor infrastructuri. În același timp, ar trebui dezvoltate mecanisme care să permită școlilor să completeze consumabilele necesare pentru a utiliza laboratoarele școlare.

Investiții în formarea profesorilor: Reforma formării profesionale pe tot parcursul vieții și evaluarea profesorilor

Succesul reformei educaționale depinde privind formarea cadrelor didactice și adecvarea abilităților și abilităților acestora pentru a satisface nevoile educaționale specifice unei societăți din ce în ce mai digitale și dinamice. Din păcate, NRRP nu are reforma profesiei didactice și formarea profesională continuă. Fără mecanisme de dezvoltare pentru evaluarea continuă a cadrelor didactice și fără oportunități adecvate de formare profesională pe tot parcursul vieții (programe naționale de formare, comunități de schimb, schimb de bune practici, standarde profesionale etc.), profesorilor le va fi imposibil să țină pasul cu nevoile generațiilor viitoare. Mai mult, atragem atenția asupra faptului că reforma profesiei didactice este necesară și pentru a stimula noi talente să adere la sistemul de învățământ românesc.

Investiții în digitalizarea sistemului de învățământ: Creșteți nivelul abilităților digitale de bază atât pentru elevi, cât și pentru profesori

Criza COVID-19 a accelerat procesul de digitalizare în educație, dar a relevat, de asemenea, multe provocări sistemice pentru succesul eforturilor de digitalizare. cine sunt ei, Lipsa abilităților digitale în rândul profesorilor și studenților este cea mai presantă și trebuie prioritizată. În contextul transformării digitale în întreaga Uniune Europeană, dezvoltarea abilităților digitale este imperativă. Adoptarea de noi tehnologii în predare trebuie să fie completată de măsuri care să asigure siguranța utilizării lor, în special în ceea ce privește utilizarea internetului. De asemenea, digitalizarea sistemului de învățământ trebuie să fie legată de agenda de educație digitală a Uniunii Europene, pentru a asigura coerența sistemului de învățământ românesc cu sistemele de învățământ din alte state membre. Pe baza experienței altor sisteme, digitalizarea educației, în special prin utilizarea sporită a resurselor educaționale deschise (OER), poate aduce o contribuție semnificativă la reducerea inegalităților din sistem și la îmbunătățirea accesului la educație pentru elevii din comunitățile vulnerabile.

Intervenții educaționale adaptate nevoilor specifice ale comunităților locale, Inclusiv reformarea mecanismului de finanțare

Situația precară actuală a sistemului de învățământ din România este cauzată și de inadecvarea politicilor educaționale la nevoile specifice (diferite) ale comunităților locale. Este necesar să finanțăm PNRR pentru a acoperi aceste nevoi, direcționând resursele către comunitățile defavorizate. De asemenea, reforma educației ar trebui susținută prin reproiectarea modelului de finanțare al sistemului de învățământ, prin schimbarea modelului de finanțare pentru fiecare elev, cu un model de finanțare care să țină seama de diferitele nevoi ale școlilor din România. Acest lucru va încuraja performanța și vor fi furnizate mecanisme de intervenție pentru a îmbunătăți calitatea educației, atunci când este necesar. Mai mult, o astfel de abordare va elimina concurența artificială între școlile din România, asigurându-se că există locuri pentru dezvoltarea durabilă a sistemului de învățământ.

Profesionalizarea managementului școlar: Criterii clare, obiective și transparente pentru selectarea și evaluarea managementului școlii

Salutăm intenția de a crește autonomia școlilor din România, pe care o considerăm, de asemenea, o soluție adecvată pentru a satisface diferitele nevoi ale școlilor din România și pentru a reduce decalajele dintre ele. Cu toate acestea, această acțiune trebuie să fie însoțită de implementarea unor mecanisme transparente și competitive pentru selectarea directorilor de școli, formarea profesională continuă a acestora și responsabilitatea sporită a directorilor de școli, împreună cu implementarea sistemelor naționale de evaluare a performanței bazate pe obiective clare. În absența unor măsuri care să asigure gestionarea transparentă a școlilor și selecția adecvată a administratorilor școlilor, creșterea autonomiei școlilor poate avea consecințe negative asupra calității educației. De asemenea, este necesar să se implementeze un proces transparent și competitiv pentru selecția consiliilor școlare din România, pentru a se asigura profesionalismul acestora și succesul obiectivului de creștere a autonomiei școlilor.

investiții în educația timpurie, Calitate, cantitate și parteneriat funcțional cu partenerii sociali

Alocarea semnificativă a finanțării NRPP pentru serviciile de educație timpurie este binevenită, cu toate acestea, cea mai mare parte a alocării este pentru construirea infrastructurii școlare, care este doar o parte a soluției. Pentru a atinge obiectivele de țară asumate de România și definite în proiectul „România Educată”, este necesar să se asigure resurse umane pentru a sprijini servicii cuprinzătoare de educație timpurie de înaltă calitate și pentru a revizui și operaționaliza cadrul legislativ în cadrul căruia investitorii privați pot furnizarea / investiția în servicii de educație timpurie. Împreună cu asigurarea unui cadru funcțional și eficient pentru parteneriatul cu partenerii sociali, în timp ce compilează și leagă legislația modernă menită să sprijine dezvoltarea educației timpurii, investițiile în infrastructură vor contribui la creșterea numărului și calității acestor servicii.

Prin Grupul de lucru ad-hoc privind sistemul educațional, AmCham România va continua să promoveze aceste recomandări în contextul consultărilor cu privire la implementarea PNRP.

***

Despre AmCham Romania

Camera de Comerț Americană din România (AmCham România) este un reprezentant de frunte al comunității de afaceri din România, recunoscut ca un promotor al dialogului între sectoarele public și privat pe probleme legate de climatul de afaceri, politicile publice care afectează economia României și competitivitatea sau relații economice între România și Statele Unite

În prezent, peste 460 de membri ai AmCham România – companiile americane, internaționale și românești permit AmCham să participe la promovarea priorităților de afaceri pentru multe industrii, prin grupuri de lucru dedicate, cum ar fi: piețele de capital și serviciile financiare, guvernanța corporativă, concurența și ajutorul de stat, educație, energie și mediu Sănătate, economia digitală, forța de muncă, fondurile structurale, achizițiile publice, parteneriatele public-privat, imobiliar, fiscal și turism.

Asocierea Camerei de Comerț Americane din România cu afacerile internaționale este acordată prin acreditarea acesteia de către Camera de Comerț Americană și afilierea sa la Camera de Comerț Americană din Europa. Camera de Comerț Americană din România are o colaborare instituțională semnificativă cu Ambasada SUA la București și este membru și contribuitor la Coaliția pentru Dezvoltarea României, o platformă informală de consultanță susținută de asociații de afaceri care împărtășesc aceleași obiective.


Vizualizări după:
2.174