septembrie 23, 2021

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Relațiile economice dintre Bangladesh și Myanmar: Confruntarea cu provocările generației următoare

În ultimul deceniu, România a obținut un record remarcabil de creștere economică ridicată, reducere durabilă a sărăciei și venituri mari ale gospodăriilor. Membru al Uniunii Europene din 2007, creșterea economică a țării a fost printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană în perioada 2010-2020.

Cu toate acestea, la fel ca restul lumii, România a fost grav afectată de pandemia COVID-19. În 2020, economia s-a contractat cu 3,9 la sută, iar rata șomajului a ajuns la 5,5 la sută în iulie, înainte de a scădea ușor la 5,3 la sută în decembrie. Comerțul și serviciile au scăzut cu 4,7 la sută, în timp ce sectoarele precum turismul și ospitalitatea au fost puternic afectate. Câștigurile câștigate cu greu în reducerea sărăciei au fost temporar inversate, iar inegalitățile economice și sociale au crescut.

Guvernul român a acționat rapid ca răspuns la criză, introducând un stimul fiscal de 4,4% din PIB în 2020 pentru a ajuta la menținerea economiei în mișcare. Activitatea economică a fost susținută și de un sector privat rezistent. Astăzi, economia românească dă semne bune de redresare și este de așteptat să crească cu aproximativ 7% în 2021, făcându-l una dintre puținele economii ale Uniunii Europene așteptate să atingă niveluri de creștere pre-pandemice în acest an. Acest lucru este foarte promițător.

Cu toate acestea, calea de urmat rămâne extrem de incertă, iar România se confruntă cu multe provocări importante.

Pandemia a expus vulnerabilitatea instituțiilor românești la șocuri adverse, a exacerbat stresurile financiare actuale și a lărgit decalajele din domeniul sănătății, educației, ocupării forței de muncă și protecției sociale.

Sărăcia a crescut semnificativ în rândul populației în 2020, în special în rândul comunităților vulnerabile, cum ar fi romii, și a rămas ridicată în 2021 din cauza triplului triumf al pandemiei în curs de desfășurare, a randamentelor slabe ale culturilor și a veniturilor reduse din remitențe.

READ  Preziceți LUX vs Dream11 ROM, Fantasy Cricket Tips, Play 11, Pitch Report și Injury Update

Lucrătorii de prima linie, lucrătorii cu calificare scăzută și cei temporari, lucrătorii independenți, femeile, tinerii și întreprinderile mici au fost afectați în mod disproporționat de criză, inclusiv prin pierderea salariilor, a locurilor de muncă și a oportunităților.

De asemenea, pandemia a evidențiat inegalitățile adânc înrădăcinate. Locurile de muncă în sectorul informal și veniturile critice prin remitențe din străinătate erau prea limitate pentru comunitățile de care depindeau cel mai mult, în special romii, cel mai vulnerabil grup al țării.

Cum poate România să facă față acestor provocări și să asigure o recuperare ecologică, rezistentă și incluzivă pentru toți?

Reformele din mai multe domenii cheie ar putea deschide calea de urmat.

În primul rând, politica fiscală și administrarea impozitelor necesită progrese suplimentare. Dacă România vrea să cheltuiască mai mult pe pensii, educație sau sănătate, trebuie să crească colectarea veniturilor. În prezent, România colectează mai puțin de 27% din PIB din veniturile bugetare, a doua cea mai mică pondere din Uniunea Europeană. Măsurile privind veniturile și eficiența pot include îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, inclusiv prin digitalizarea administrării fiscale și prin eliminarea creditelor fiscale, de exemplu.

În al doilea rând, prioritățile de cheltuieli publice necesită ajustări. Cu cea de-a treia cea mai mică cheltuială publică pe PIB dintre țările UE, România are deja un spațiu limitat pentru reducerea cheltuielilor, dar se poate concentra asupra eficientizării acesteia, abordând în același timp presiunile unei mari salarii din sectorul public. De exemplu, ocuparea forței de muncă și salariile din sectorul public ar beneficia de o revizuire a structurilor salariale și de legătura salarială cu performanța.

READ  România încearcă să vândă o participație la uzina metalurgică Krivoi Rog din Ucraina

În al treilea rând, asigurarea sustenabilității fondului de pensii al țării este o prioritate absolută. Deficitul fondului de pensii este în prezent de aproximativ 2% din PIB, care este susținut de bugetul de stat. Astfel, Fondul va beneficia de o examinare atentă a formulei de referință a pensiilor, a numărului de ani de cotizare și a rolului pensiilor private.

Al patrulea este reforma și restructurarea întreprinderilor de stat, care joacă un rol important în economia românească. Întreprinderile de stat reprezintă aproximativ 4,5 la sută din ocuparea forței de muncă și domină sectoare vitale precum transportul și energia. Pașii imediați ar putea include îmbunătățirea guvernanței SOE și o analiză atentă a selectării și remunerării întreprinderilor și executivilor neexecutivi, ceea ce trebuie făcut în mod obiectiv pentru a se asigura că managementul acționează în interesul superior al companiilor.

În cele din urmă, consolidarea protecției sociale ar trebui să fie esențială pentru eforturile guvernului de a spori eficiența sectorului public și de a oferi servicii mai bune cetățenilor. O asistență socială mai bine direcționată va fi mai eficientă în atingerea și sprijinirea familiilor și a persoanelor cu risc. Investițiile strategice în infrastructură, dezvoltarea competențelor oamenilor și serviciile publice pot contribui, de asemenea, la închiderea lacunelor mari care există între regiuni.

Nimic din toate acestea nu ar fi posibil fără un angajament continuu și resurse dedicate. Din fericire, România va putea accesa bani mari din Uniunea Europeană Planul național de recuperare și reziliență, care va permite investiții sporite în sectoare mari și importante, cum ar fi transportul și infrastructura, pentru a sprijini o mai mare desfășurare a energiei regenerabile, a educației și a asistenței medicale.

READ  Unitatea de Dezvoltare Comercială a lui Skanska numește un nou vicepreședinte executiv, operațiuni în Ungaria și România

O recuperare rezistentă post-pandemică va însemna, de asemenea, progrese în domenii critice, cum ar fi transformarea verde și transformarea digitală – noi oportunități majore de a genera rentabilități semnificative ale investițiilor pentru economia românească.

M-am întors recent de la prima mea călătorie oficială în România, unde m-am întâlnit cu lideri de stat și de guvern, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai membrilor comunității locale. Am discutat o gamă largă de subiecte, inclusiv reforme, consolidare fiscală, incluziune socială, energie regenerabilă și gestionarea riscului de dezastru. Am fost profund emoționat de hotărârea lor de a vedea România ieșind mai puternică din pandemie. Cred că este posibil. În acest scop, am reiterat sprijinul continuu al Băncii Mondiale pentru toți românii pentru un viitor sigur, luminos și prosper.

A apărut pentru prima dată în limba română în Digi24.roprin Banca Mondială