România „în pragul valului de energie regenerabilă” cu schema CfD care va începe anul viitor

România este pe cale să-și accelereze implementarea solară în următorii ani și, cu un sistem similar cu cel al Greciei, oferă o imagine de ansamblu bună asupra la ce să se aștepte de la țara est-europeană.

Potrivit Panos Kefalas, partener senior pentru piețele din Europa de Sud-Est la firma de consultanță Aurora Energy Research, există asemănări cu Grecia, care este cu câțiva ani înainte în ceea ce privește dezvoltarea sectorului său solar.

„Vedem că există această așteptare, această piață este foarte fierbinte și toată lumea încearcă să-și ia cota”, spune Kefalas, adăugând că România ar putea deveni egală cu Grecia în angajarea solară în următorii ani.

Piața României este în prezent de „un mare interes”, deoarece veniturile României sunt mai mari decât unele alte piețe dezvoltate din Europa de Vest, notează Kefalas.

„Deoarece aceasta se află într-o etapă anterioară de dezvoltare a pieței”, spune Kefalas, primii jucători de succes sunt susceptibili să se bucure de profituri mai mari, mai ales dacă pot semna contracte de achiziție de energie (PPA-uri) corporative.

Un bun indicator al locului în care industria solară din România va decola în următorii ani este un raport recent al organismului comercial SolarPower Europe, care a clasat România pe primul loc. A șaptea cea mai mare piață Pe baza locurilor de muncă solare din UE până în 2026.

Pentru Kefalas, este „firesc” ca România să ajungă acolo în următorii cinci ani, cu instalațiile solare fotovoltaice totale la 1GW în prezent. Potrivit Kefalas, se așteaptă ca majoritatea instalațiilor să provină din segmentul de utilități în următorii ani.

De asemenea, capacitatea sa de producție ar putea oferi țării un avantaj în comparație cu vecinii săi europeni și ar putea atrage locuri de muncă în producția de energie solară fotovoltaică.

Un alt stimulent pentru țară este necesitatea decarbonizării cu utilitățile de stat CE Oldania Capacitatea de generare de lignit de 1,6 GW este programată să se închidă până în 2026, lăsând un decalaj uriaș în sistemul în care se așteaptă ca sursele regenerabile să ia „partea leului”, spune Kefalas.

„Dacă te uiți la asta dintr-o cronologie, în următorii doi sau trei ani, cea mai mare parte a concurenței și dezvoltării va trece prin licitații competitive în CfD, dar vom vedea din ce în ce mai multe PPA-uri care vin pe piață pentru a finanța noi active”.

Noi CFD-uri începând din 2023

Alături de PPA-uri, proprietarii de proprietăți ale proiectelor vor avea posibilitatea de a participa la viitoarele Contracte pentru Diferențe (CFT) implementate de Guvernul României în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Deși detaliile nu au fost încă stabilite, proiectul CfD în curs de dezvoltare ar putea viza 3,5 GW de solar fotovoltaic și eolian offshore până la sfârșitul anului 2024. Structura este de așteptat să fie finalizată în Q4 2022 cu prima licitație. La sfârșitul anului 2023, au fost licitați 1,5 GW de surse regenerabile, restul de 2 GW în al doilea trimestru al anului 2024.

Pe baza consultărilor anterioare desfășurate în 2019, valoarea finanțării pentru mecanism a fost sugerată a fi de aproximativ 125 milioane EUR (122 milioane USD pe an), deși nu a fost încă eliberată nicio sumă cu privire la cât de mult este dispus guvernul României să finanțeze proiect anual.

Potrivit lui Kefalas, nu totul este o veste bună pentru piața solară din România, începând cu politica proprie a guvernului, care a fost văzută ca instabilă, cu mai multe preocupări care deraiează potențialul țării de a ajunge la 1GW de instalații anual.

El crede că acest risc poate scădea în timp, deoarece costul surselor regenerabile pentru consumatori este mai scăzut și dezbaterea asupra cărbunelui versus surselor regenerabile nu mai există, apropiind țara de țintele de decarbonizare stabilite în Uniunea Europeană.

Acestea sunt obiectivele pe care țara trebuie să le îndeplinească dacă speră să primească miliarde de euro din Fondul UE pentru tranziție justă.

Alte două probleme majore cu care se poate confrunta România sunt provocări repetate în alte țări Probleme de licențiere, Kefalas notează că în prezent este un „proces birocratic” în România prin care doar o mână de oameni poate trece. Restricțiile de fază pot deveni o problemă pe termen lung.

O caracteristică care nu are un „impact negativ major” asupra PV solar Pragul de venit propus de UE 180 EUR/MWh (177 USD/MWh) în generarea de energie electrică începând din decembrie.

„[Romania] Una dintre primele țări care a luat măsuri pentru a începe lupta cu criza energetică”, spune Kefalas, adăugând că țara a implementat anul trecut un plafon de venituri de 450 RON/MWh (89 USD/MWh).

Prețurile pentru un PPA pe șapte ani începând de anul viitor în România sunt în jur de 70-100 EUR/MWh, „ceea ce este departe de plafon”, spune Kefalas.

„Suntem în pragul celui de-al doilea cel mai mare val de surse regenerabile din România”, spune Kefalas, care va fi mai continuu decât precedentul.

Editura PV Tech Solar Media va organiza cea de-a doua ediție Solar la scară largă CEE 8-9 noiembrie la Varșovia, Polonia. Evenimentul se va concentra pe Europa de Est, cu un program plin de panouri, prezentări și discuții la foc din partea liderilor din industrie responsabili cu dezvoltarea proiectelor solare și de stocare în Polonia, Bulgaria, România, Grecia și Ungaria.