Muncitori din București, România © Vlad Ispas / Shutterstock
În Europa, România are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului general și una dintre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor. Și tendința nu se îmbunătățește
România nu este o țară pentru tineri. Statisticile arată că sute de mii de tineri (între 15 și 24 de ani) nu lucrează. Indicele șomajului în rândul tinerilor este de fapt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, la 22,9%. În mod ironic, după cum a raportat Institutul Național de Statistică, rata generală a șomajului în noiembrie a fost de 5,4%, una dintre cele mai scăzute din Europa.
Printre cauzele șomajului în rândul tinerilor găsim salariile mici. Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă online de locuri de muncă, eJobs în ianuarie, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul potrivit pentru ei este între 3.000 și 7.000. pentru mine (600-1400 euro). Pentru marea majoritate a respondenților (86,2%), salariul este de fapt cel mai important factor pentru acceptarea unui loc de muncă.
Comparativ cu alte grupe de vârstă, Generația Z este atunci mai interesată să lucreze de acasă (34,6%), în timp ce 51,8% ar dori să lucreze în modul hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile vor petrece la birou. „Tinerii, în schimb, nu sunt foarte atașați de un profil corporativ și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un startup sau o multinațională”, explică pentru Presa București Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs.
În Uniunea Europeană, unele țări din Europa de Est ating cel mai înalt nivel de integrare a tinerilor pe piața muncii. De fapt, cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor au fost înregistrate în trei regiuni din Republica Cehă și trei regiuni din Ungaria (mai puțin de 4%). Dinamica din România variază foarte mult: cu excepția nord-vestului, unde șomajul în rândul tinerilor este în jur de 7%, situația ocupării tinerilor rămâne o preocupare. Mai mult, dezvoltarea economică neuniformă înseamnă că șomajul în rândul tinerilor variază foarte mult de la o regiune la alta. Cel mai alarmant caz se întâlnește în regiunea Oltenia, în sud-vestul țării, unde rata medie a șomajului în rândul tinerilor este de 21,6%, cea mai mare rată la nivel național.
Printre primele locuri din Uniunea Europeană care abandonează școala
Potrivit Eurostat, abandonul școlar în România în 2021 a crescut cu trei puncte procentuale față de anul precedent.
Din 2011, când România a adoptat legea actuală a educației, se estimează că 450.000 de copii au abandonat școala înainte de a termina gimnaziul. Autoritățile române nu au reușit niciodată să scadă 10%. Fells Prag (deși s-au angajat să facă acest lucru până în 2020).
Peste 15% dintre tinerii din România cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au absolvit clasa a VIII-a. Cu alte cuvinte, din 25 de copii, 4 au abandonat școala foarte devreme.
Datele privind tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani care nu studiază și nici nu lucrează ar trebui incluse în acest context. Potrivit ultimelor date Eurostat, media UE pentru tinerii care nu studiază și nici nu lucrează este de 6,8% între 15 și 19 ani: în Italia este de 13,2% – cel mai rău din Europa – urmată îndeaproape de România cu 12,1% și Malta cu 10,0%.
Abandonul școlar are un impact major asupra vieții tinerilor și asupra viitorului țării, rezultând în capacitatea redusă de a găsi de lucru și salarii mai mici. Mai mult, tinerii care abandonează școala au adesea mai multe șanse să trăiască în sărăcie, să aibă probleme de sănătate mintală și să aibă un angajament civic mai scăzut. România este printre primele trei țări din UE care și-a pierdut populația de vârstă activă: motivele includ o natalitate scăzută, o populație îmbătrânită și, nu în ultimul rând, emigrarea în străinătate unde munca plătită este mai frecventă.
politici europene
În noua programare a politicilor de coeziune UE 2021-2027, 7,3 miliarde EUR din Fondul Social European Plus (FSE+) va fi dedicat proiectelor care îmbunătățesc accesul la muncă, în special pentru tineri, educație de calitate și formare profesională incluzivă. Huge Resources urmărește, de asemenea, inițiativele din anii precedenți, cum ar fi, printre altele, Inițiativa pentru angajarea tinerilor, care a fost lansată pentru a oferi sprijin tinerilor care trăiesc în zone în care rata șomajului era peste 25%.
În fața unor resurse europene uriașe, România – ca multe alte țări europene – a putut să folosească doar o mică parte. În 2019, țara s-a clasat pe ultimul loc la utilizarea fondurilor europene pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, după cum a confirmat recent fosta deputată română și comisar european Corinna Crețu.
Mai mult, România are o variație regională mare în ceea ce privește capacitatea de a cheltui fondurile disponibile. Unele regiuni au reușit să investească cel puțin jumătate din fondurile disponibile, în timp ce altele nu au reușit să cheltuiască nici măcar 10% din total.
Reducerea șomajului
Conform analizei site-ului www.cursdeguvernare.ro În ultimul deceniu, România a reușit să reducă șomajul în rândul tinerilor cu 2,3 puncte procentuale și este printre cele mai proaste performanțe din Uniunea Europeană. Țările de Jos (-2 puncte procentuale), Germania (-1,4 puncte procentuale) și Luxemburg (-1 punct procentual) s-au descurcat „mai rău”, dar începând cu șomajul în rândul tinerilor mult mai scăzut: de fapt, aceste date arată politici mai eficiente.
Țări înregistrând creșteri: Suedia (+0,1 puncte procentuale) și Austria (+0,8 puncte procentuale). La nivel european, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 6 puncte procentuale în ultimul deceniu. O altă particularitate a pieței muncii din România este raportul foarte ridicat dintre rata șomajului în rândul tinerilor și rata generală a șomajului, care este egală cu 2,3, care este al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, după Portugalia, care este egal cu 2,4.
Creșterea economică, însă, nu este pentru toată lumea
România este printre țările europene cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Comisia Europeană estimează o creștere de circa 3% pentru anul în curs și, de asemenea, pentru anul viitor, ceea ce înseamnă să se plaseze pe locul trei în clasamentul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Dar creșterea economică a României – în acest caz – riscă să aibă un impact redus asupra perspectivelor tinerilor români: un sfert dintre aceștia riscă să rămână șomeri și în următorii ani.
Acest conținut a fost publicat în contextul proiectului „Work4Future” finanțat de Uniunea Europeană (UE). Uniunea Europeană nu este în niciun fel responsabilă pentru informațiile sau opiniile exprimate în cadrul proiectului. Responsabilitatea pentru conținut revine exclusiv OBC Transeuropa. Mergi la „Work4Future”
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
EY spune că declinul pieței de fuziuni și achiziții din România în primul trimestru s-a datorat mai puține tranzacții la scară largă
Allianz Trade: Finanțele publice ale României au devenit un motiv de îngrijorare
Șocant: Ungaria nu are aproape nicio șansă să atingă nivelul de dezvoltare economică al României