martie 29, 2024

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

UE „pe un prag de colaps”, în timp ce România contestă statul de drept al Bruxelles-ului

Vineri seara a fost o nouă lovitură pentru puterea UE și a statelor sale membre, după ce România a devenit ultima țară care a decis că tratatele UE nu încalcă legile naționale.

Ca o lovitură adusă ordinii și legii UE, Curtea Constituțională a României a anulat o a doua hotărâre a Curții Europene conform căreia judecătorii din România ar trebui să pună dreptul UE deasupra dreptului intern.

„Curțile Constituționale Naționale au decis că dreptul UE nu prevalează asupra dreptului intern, o evoluție care preocupă grav UE”, a declarat Gavin Barrett, expert în drept al UE la University College Dublin.

Bruxelles-ul este nevoit să se apere de o serie de provocări similare din partea statelor membre. Atât Curțile Constituționale din Germania, cât și din Polonia au susținut că judecătorii lor ar trebui să acorde prioritate dreptului intern.

Comisia Europeană este încă în dezacord cu Varșovia din cauza încălcării de către aceasta a legislației UE, care a stârnit temeri cu privire la „Polexit”.

Comisia Europeană este încă în dezacord cu Varșovia în privința supremației dreptului UE, care a stârnit temeri cu privire la „Polexit”. Plângerile împotriva Berlinului au fost abandonate după ce guvernul german a trimis un angajament că sprijină pe deplin ideea primatului.

Liderii de la Varșovia au negat acuzațiile conform cărora dezertarea Poloniei ar fi fost o încercare de proiectare, dar au avertizat că va fi exclusă din federație dacă Bruxelles-ul va continua să suprime suveranitatea țării.

Legea naționalistă și guvernul justiției din țară au contestat în mod repetat regulile UE și au refuzat să plătească amenzile impuse de CEJ de la venirea la putere.

READ  Medicare investește 20 20 milioane într-un nou spital din București

O dezbatere similară cu privire la viitoarea aderare a României nu este încă operațională, dar aproape 70% dintre românii la votul de anul trecut cred că părăsirea UE este un preț de plătit pentru a proteja interesele naționale.

Toate statele membre sunt de acord cu termenii unui acord care prevede ca dreptul UE să aibă prioritate față de legislația națională. Conform acordurilor de membru, arbitrul final al dreptului UE este CEJ din Luxemburg.

„O mare parte din UE este derivată din legislația UE, care funcționează uniform și eficient peste granițele tuturor celor 27 de state membre. De acolo, fiecare stat membru devine o entitate juridică separată, unde regulile, piața unică și cooperarea în justiție penală variază. dintr-un loc în altul”, a declarat profesorul Barrett pentru The Telegraph.

„Cu alte cuvinte, ajungi fără un cadru juridic integrat, fără o piață unică și cu o UE paralizată. În felul ei, această creștere este o criză de o importanță mai mare decât absența Brexit-ului.

„UE a scăpat de Brexit. Dar dacă se răspândește percepția că hegemonia nu va mai avea putere în instanțele naționale, UE nu va supraviețui – cel puțin nu în forma sa actuală”.

UE amenință cu acțiuni legale

Didier Reinders, comisarul judiciar al UE, poate intra în justiție împotriva României, având în vedere „poziția adevărată, permanentă și consecventă a dreptului UE sau caracterul obligatoriu al deciziilor CEJ” împotriva Curții Supreme a acesteia.

Într-un interviu pentru Financial Times, seniorul Eurogrod a spus că nu are suficiente asigurări că legile grupului de la București sunt dispuse să schimbe legislația internă.

„Am primit un răspuns de la guvernul României care spunea: „Nu, ne-am dori să avem tot respectul prim-ministrului… dar în cadrul Constituției României”. Deci răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german în mod necondiționat nu a fost corect”, a spus el.

READ  Ministrul Sportului din România spune că din Ungaria se pot învăța multe

Conform Constituției Romane, supremația dreptului UE este recunoscută, dar atunci când acesta intră în conflict cu dreptul intern, judecătorilor li se permite să statueze că normele naționale sunt superioare.

Acest lucru a pus la îndoială angajamentul Bucureștiului față de proiectul european și independența justiției sale.

CEJ cere României să înlăture competența judiciară din Luxemburg, spunând că „se simte că încearcă să stabilească un instrument de presiune și intimidare împotriva judecătorilor”.

România ar putea urma Polonia și ar putea fi amendată cu milioane de euro pentru că a refuzat să se conformeze hotărârilor CEJ.

Dar, spre deosebire de Varșovia, Bucureștiul primește deja finanțare din fondul UE de recuperare a virusului corona, în valoare de 800 de miliarde de euro.

Bruxelles-ul urmează să rețină peste 100 de milioane de euro de la Varșovia pentru a plăti o amendă neplătită de Curtea Europeană de Justiție.