Vom permite o tranziție energetică justă și incluzivă social în România?

„Nimeni și niciun loc nu este lăsat în urmă în tranziția energetică” Este promisiunea făcută de Comisia Europeană la emiterea Acordului verde al UE în decembrie 2019. Acest plan de acțiune are în vedere ca economia UE să fie sustenabilă transformând provocările climatice și de mediu în oportunități și promovând o tranziție energetică justă și incluzivă în care nici o persoană și nici regiunea este în urmă.

Acordul verde al UE acoperă 9 domenii de politică (biodiversitate, sisteme alimentare și agricole durabile, energie curată, industrie durabilă, eficiență energetică în clădiri, transporturi nepoluante, mobilitate, depoluare și acțiuni climatice). Politicile energetice și climatice se află în centrul acordului verde al UE. Ambițiile Uniunii Europene sunt foarte mari și profund transformatoare: atingerea neutralității climatice până în 2050 și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Comisia Europeană va prezenta obiective clare obligatorii în pachetele legislative revizuite pentru climă și energie, care urmează să fie lansate în iunie 2021.

Mecanismele de finanțare stabilite în Acordul verde al UE

Economia se va decarboniza prin investiții în inovare și cercetare și dezvoltare (R&D), care vor permite dezvoltarea de noi soluții energetice și tehnologii ecologice pentru utilizarea, stocarea și generarea de energie verde. În același timp, o altă promisiune a Comisiei Europene este că tranziția energetică va fi justă și incluzivă – Nimeni nu rămâne în urmă. Din acest motiv, unul dintre punctele focale ale acestei tranziții energetice este de fapt solidaritatea cu regiunile cele mai afectate din Europa, care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili, pentru a se asigura că Acordul verde al UE are oportunitatea de a deveni o realitate în care se pune în aplicare abordarea de sus, se iau în considerare contribuțiile societății civile, ale părților interesate și ale cetățenilor energetici.

Se înțelege, în această tranziție energetică, că punctele de plecare pentru statele membre nu sunt și nu vor fi la un nivel, deoarece acest lucru depinde de stadiul dezvoltării economice, de finanțare și oportunități de investiții în tehnologii cu emisii reduse de carbon și infrastructură obligatorii pentru promovarea o tranziție energetică de succes. Acest decalaj și tensiunile subiacente ridicate de evoluțiile asimetrice dintre țările din Europa de Est și Vest au fost și vor fi mai evidente acum, în timpul tranziției energetice. Scopul este o tranziție corectă și echitabilă pentru toți. Prin urmare, banii vor fi economisiți. Și mulți bani, se pare. Este timpul să profitați de oportunitățile de finanțare!

Pilonul de investiții al Acordului Verde este cunoscut sub numele de Schema europeană de investiții pentru acordul verde (EGDIP) care intenționează să mobilizeze în jur de 1 trilion de euro în investiții durabile până în 2030. Planul de dezvoltare durabilă pentru dezvoltare durabilă primește aproximativ 30% din bugetul pe termen lung al UE și Planul de redresare a următoarei generații a UE, în sume care se ridică la aprox. În plus, Programul egiptean pentru dezvoltare durabilă primește fonduri de la bugetele naționale ale statelor membre, din investiții publice și private mobilizate de InvestEU (garant al creditorilor precum Banca Europeană de Investiții sau băncile naționale) și fonduri de modernizare și inovare (finanțate de ETS ). Comerț).

Este timpul să profitați de oportunitățile de finanțare!

O parte importantă a EGDIP este Mecanismul de tranziție echitabil, conceput pentru a debloca asistență financiară și tehnică de aproximativ 100 miliarde EUR către regiuni, întreprinderi și lucrători cei mai afectați de tranziția energetică și pentru a atenua impactul său social și economic. Mecanismul de tranziție echitabilă primește finanțare de la bugetul UE și următoarea generație a UE, de la statele membre, InvestEU și BEI și constă din:

1. Fondul de tranziție echitabil este utilizat pentru a oferi subvenții (17,5 miliarde de euro până în 2027, 7,5 miliarde de euro din bugetul UE și 10 miliarde de euro în cadrul sistemului de recuperare a următoarei generații a UE);
2. Un sistem de tranziție echitabil dedicat în cadrul InvestEU care va mobiliza investițiile private (30 de miliarde EUR în investiții);
3. O facilitate de împrumut din sectorul public de 10 miliarde EUR, susținută de 1,5 miliarde EUR din bugetul UE, mobilizând până la 30 miliarde EUR în investiții.

Cu toate acestea, mecanismul de tranziție echitabil este mai mult decât simpla finanțare. Mecanismul include, de asemenea, un cadru puternic de guvernanță și o platformă de tranziție echitabilă prin care Comisia Europeană își propune să ofere asistență tehnică statelor membre și investitorilor și să asigure participarea comunităților afectate, a autorităților locale, a partenerilor sociali și a ONG-urilor. Comisia Europeană se asigură că toate statele membre, în special regiunile cele mai consumatoare de carbon din Uniunea Europeană sau unde majoritatea populației este ocupată de combustibili fosili, vor primi sprijin.

Finanțarea poate fi acordată statelor membre prin furnizarea de planuri de tranziție regională echitabile (TJTP-uri) care va identifica cele mai afectate zone și care ar trebui să primească sprijin financiar și tehnic și ar trebui să ofere un plan pentru procesul de tranziție energetică până în 2030, în concordanță cu obiectivele planurilor naționale de energie și climă ale țărilor în cauză pentru tranziția către un economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Planurile ar trebui să specifice, de asemenea, modul în care se pot aborda cel mai bine provocările sociale, economice și de mediu, detaliind nevoile și măsurile de diversificare economică, recalificare și reabilitare a mediului, după caz.

O transformare socială și echitabilă a energiei în regiunile miniere de cărbune din România

TJTP-urile sunt cele mai relevante pentru regiunile cu consum intensiv de carbon din România, precum Hunedoara, Gorj, Prahova, Mureș, Galați și Dolj. Conform analizei preliminare a Comisia Europeană privind eligibilitatea regională pentru FTF, regiunile Jiu și Gorj (Rovinari / Turceni), împreună cu Mureș, Prahova, Dolj și Galați au fost identificate ca fiind confruntate cu provocări sociale și economice grave în timpul tranziției energetice.

În România, ponderea cărbunelui este uimitoare cu 25% din totalul mixului de producție de energie. Jiu (raionul Hunedoara) și raioanele Gorj sunt punctele centrale ale exploatării cărbunelui, unde trăiesc și funcționează aproape 90% din forța de muncă din țară. Aceste regiuni de extracție a cărbunelui emit 90% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele electrice din cărbune din România sau 30% din totalul emisiilor din România provenite din minerit și producție. În mod similar, un număr mare de forțe de muncă sunt angajați în energia combustibililor fosili, producerea căldurii sau în industria industrială grea (produse chimice, ciment pentru prelucrarea mineralelor, îngrășăminte etc.) în Dolge, Galați, Prahova și Morris.

Evident, având în vedere obiectivele ambițioase ale Comisiei Europene în timpul tranziției energetice, eliminarea treptată a cărbunelui și lignitului în aceste zone înseamnă automat că locurile de muncă ale lucrătorilor vor fi compromise și economia cărbunelui va fi compromisă pe măsură ce va fi înlocuită. Printr-o economie ecologică și neutră în materie de carbon în regiune. În timp ce fac o transformare profundă de la o zonă cu consum intensiv de carbon la una verde, aceste zone ar trebui să primească sprijin financiar din partea guvernului român și a Comisiei Europene în cadrul sistemului mecanismului de tranziție echitabilă.

Personalizări inițiale de mai jos Doar un mecanism de tranziție Arată că aproape 2 miliarde de euro vor fi alocați României pentru a sprijini un transfer corect. Aceste regiuni trebuie să pregătească și să prezinte propriile TJTP-uri care trebuie să se alinieze la Planul Național pentru Energie și Climă al țării (Legătură). Proiectele Ministerului României Uniunii Europene (Legătură) Creat de Guvernul român Ca autoritate principală în implementarea și coordonarea dezvoltării TJTP-urilor în România, asigurând transparența și participarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a consiliilor județene, precum și a companiilor private, a organizațiilor societății civile și a părților interesate locale. În plus, Ministerul Proiectelor UE a stabilit Programul operațional de tranziție echitabilă pentru următoarea perioadă de finanțare a bugetului UE, pentru a raționaliza fondurile care vor intra în țară prin Fondul de tranziție echitabilă. Este important ca TJTP-urile din România să reflecte implementarea unei abordări de jos în sus a decarbonizării zonelor afectate. Crearea politicilor și transformările economice profunde ale economiilor din regiune nu pot și nu ar trebui organizate doar la nivel național al unei țări cu dimensiuni și diversitate a României.

În prezent, există TJTP în consultare publică pentru HunedwaraȘi DolgeȘi GeorgeȘi MorrisSau județele Prahova sau Galați. Se pare că un proces participativ de această scară nu s-a mai întâmplat în România înainte, potrivit Bankwatch România. A studiu Comandat de Ministerul Proiectelor UE din România, a constatat că rolul părților interesate și al societății civile este considerat foarte important în timpul înființării TJTP și mai puțin influențat în perioada de implementare a TJTP. Participarea părților interesate este obligatorie pentru a realiza o tranziție energetică justă social, bazată pe principiile transparenței, responsabilității, corectitudinii, responsabilității guvernamentale și supravegherii eficiente.

În acest sens, Comisia Europeană ar trebui să devină un observator la finalizarea completă a acestor programe de tranziție, după consultări publice și punerea lor în aplicare corespunzătoare. conform Transfer De la Bankwatch România, autoritățile române încă nu văd în mod concret închiderea inevitabilă a industriei cărbunelui până în 2030 și caută în schimb finanțare pentru a finanța proiecte individuale fără o viziune integrată pe termen lung. Indiferent de direcțiile UE privind neutralitatea carbonului până în 2050, care vor deveni în curând angajamente odată cu adoptarea legislației climatice europene în iunie 2021, acestea vor deveni imposibil de ignorat sau evitat. Trebuie luate măsuri. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Acesta este motivul pentru care TJTP-urile pentru cele șase regiuni românești cele mai afectate de tranziția energetică ar trebui să propună ca fondurile să poată fi utilizate pentru refacerea proiectelor existente de fabrici sau a instalațiilor ineficiente, implementarea tehnologiilor și infrastructurii energiei curate și a investi în întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv Emerging sau afaceri noi, care pot duce la diversificare economică și transformare, investiții în cercetare și inovare, asistență pentru ocuparea forței de muncă, îmbunătățirea calificării și reabilitarea lucrătorilor.

Pentru o tranziție energetică de succes, cred că vom avea nevoie nu numai de finanțare, deși esențială, ci de incluziune, transparență, participare și oportunitate de a deveni un agent al schimbării. Marea tranziție energetică poate avea loc numai dacă recunoaștem necesitatea localizării tranziției energetice și a permite participarea cetățeniei. Modul în care sunt formulate și implementate planurile de justiție tranzitorie este acum esențial și reprezintă o poartă de acces la finanțare în cadrul mecanismului de tranziție echitabilă al UE.

Declinare de responsabilitate: Opiniile și opiniile exprimate în acest articol sunt cele ale autorului și nu reflectă politica oficială sau poziția oricărei alte agenții, organizații, angajatori sau companii.