A reprezentat România la a 60-a Bienala de la Veneția

Critica de artă 2024 a trimis un chestionar artiștilor și curatorilor care expun la diferitele locații naționale ale Bienalei de la Veneția, răspunsurile la care vor fi publicate zilnic înainte și după Bienala de la Veneția din 20 aprilie până în 24 noiembrie.

Șerban Savu reprezintă România; Pavilionul este în Giardini.

Critica de artă La ce te gândești când te gândești la Veneția?

Șerban Savu Am locuit în Veneția doi ani în urmă cu 20 de ani, așa că îmi este greu să scot o impresie. Aș spune că mirosul Lagunei, care a trăit acolo pentru mine, are o senzație foarte familiară și o strălucire vag radiantă într-o zi umedă de vară venețiană.

AR Ce ne poți spune despre planurile tale de expoziție pentru Veneția?

ȘiS Expoziția prezentată la Veneția reunește forme de expresie care au o tradiție îndelungată în istoria artei cu contextul sociopolitic actual și cu comentariul meu artistic. Sfințenia polipticelor și monumentalitatea artei mozaic, din care Veneția abundă în exemple rafinate, sunt juxtapuse cu scene de muncă și petrecere a timpului liber din viața de zi cu zi a unei societăți obișnuite.

AR De ce este încă importantă Bienala de la Veneția? Ce importanță are să apară acolo? Este vorba de vizibilitate, incluziune, recunoaștere?

S Bienala de la Veneția are o tradiție lungă a cărei istorie nu poate fi separată de istoria artei. Acționând ca un laborator dinamic și o platformă pentru împărtășirea și diseminarea ideilor, este un dispozitiv de măsurare extrem de sensibil și o înregistrare live a celor mai recente evoluții în domeniu. Dincolo de publicul său larg și de acoperirea profesională, este o oportunitate excelentă de a întâlni colegi artiști și de a le descoperi practica.

AR Aveți în minte un anumit public atunci când creați opere de artă?

S Cea mai mare parte din arta mea este legată de mediul picturii, iar relația mea cu pictura este foarte intimă. Nu mă gândesc la public când lucrez, dar pe de altă parte îmi place să cred că ceea ce fac se adresează tuturor. Ceea ce îmi place cel mai mult la relația mea cu publicul este atunci când publicul oferă artei mele un nou sens dincolo de ceea ce îmi propun. Astfel, învăț de la public lucruri pe care nu le știam despre arta mea.

AR Crezi că există artă națională? Sau toate artele sunt universale? Există ceva care definește tradițiile artistice ale țării tale? Ce este greșit înțeles sau uitat despre istoria artei națiunii tale?

S Arta este un produs cultural al mediului economic, istoric și socio-politic. Și nu contrazice și nu interferează cu mesajul său universal. Toate țările au propriile lor legende, proprii lor eroi, dintre care mulți sunt artiști. Atâta timp cât mai există state-națiune, cred că putem vorbi, într-o oarecare măsură, de „artă națională”, artă care este însușită și, în diferite grade, bineînțeles, folosită de autoritatea statului.

Arta românească nu își propune să oglindească arta internațională așa cum a făcut-o în anii 1990, când s-a străduit din greu să se reinventeze rapid în noile media, închizând granițele și reducând pragul celor 40 de ani de propagandă. Acum, se uită înapoi la schimbările sociale din anii dictaturii și la efectele acestora asupra artei și la schimbarea care a urmat Revoluției române care a pus capăt dictaturii. Referitor la ultima întrebare, dacă ar fi să subliniez ceva, aș spune că există o falsă distincție între tradițiile artei romane precomuniste și arta contemporană. Este o pauză care se întoarce acum.

Ceea ce este foarte specific la scena artistică lituaniană este că lipsa unei piețe de artă puternice înseamnă că artiștii și instituțiile nu iau în considerare neapărat aspectul comercial, iar acest lucru a dus la o istorie incredibilă de experimentare și colaborare interdisciplinară.

AR Dacă cineva ar vizita țara ta, ce trei lucruri i-ai recomanda să vadă sau să citească pentru a o înțelege mai bine?

S Film documentar Biografia lui Nicolae Ceauşescu [2010] De Andrei Ujică, Ansamblul Pădurea Munților și Sculptură [1937–38] a lui Constantin Brancusi la Târgu-Jiu.

AR Ce alți artiști v-au influențat sau inspirat?

S Cei mai influenți artiști pentru dezvoltarea mea au fost colegii și prietenii mei de la universitate, Adrien Kenny, Victor Mann și curatorul expoziției mele de la Veneția, artistul Ciprián Muresan, cu care am împărțit mulți ani același studio.

AR Ce altceva ai vrea să vezi când ești la Veneția în afară de munca ta?

S Sunt intrigat de tot ce are de oferit Bienala de la Veneția. Începând din 2003, am trecut prin toate edițiile trecute și am încercat să văd cât am putut. În afară de arta contemporană, îmi place să mă întorc la Le Gallerie dell'Accademia, Scuola Grande di San Rocco și câteva biserici frumoase care găzduiesc capodopere ale lui Bellini, Titian, Tintoretto, Veronese, Tiepolo etc.

The a 60-a Bienala de la Veneția, 20 aprilie – 24 noiembrie