Ar putea fi Clujul următorul hub tehnologic românesc care va produce un startup de dimensiunea UiPath?

La sfârșitul anilor 1990, Cluj-Napoca, al doilea oraș ca mărime din România și capitala neoficială a Transilvaniei, era o mahala.

Infrastructura era slabă, investițiile străine nu se găseau nicăieri, iar moștenirea comunistă are încă rădăcini adânci, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării unei culturi antreprenoriale sănătoase.

Douăzeci de ani mai târziu, Clujul are a treia cea mai mare creștere a PIB (la 120%) din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat, Învingând chiar și Tallinn și Vilnius.

Scena startup-urilor este încă la început – în 2021, startup-urile clujene au atras investiții de 11,3 milioane de dolari, comparativ cu 2,3 ​​milioane de dolari în 2020 – dar o mare parte din aceasta câștigă recunoaștere internațională, pe măsură ce investitorii acordă mai multă atenție ecosistemului startup-urilor.

Cum s-a schimbat ea și ce se va întâmpla în continuare?

Când toată lumea lucrează împreună

Kluge își datorează mare parte din succesul colaborării sănătoase dintre mediul academic și sectorul public și privat.

Și orașul este Un centru universitar important din România, oferă cursuri pentru a motiva studenții nu doar să devină programatori, ci și să își asume riscuri și să se aventureze. Cursurile acoperă abilități soft – cum ar fi managementul, comunicarea și conducerea – precum și formarea mai tehnică.

Se pare că funcționează.

„În ultimii nouă ani, a existat mult mai mult interes din partea marilor investitori internaționali de risc pentru a interacționa cu ecosistemul startup-urilor și a cunoaște fondatorii”, spune Vlad Ciorca, co-fondatorul Techsylvania, evenimentul anual de startup din România.

În 2021, dotLumen (.lumen), care folosește inteligența artificială și robotica pentru a dezvolta ochelari pentru nevăzători, a primit finanțare de 9 milioane EUR de la acceleratorul Consiliului European de Inovare (EIC). În mai 2022, Cyscale, o firmă de analiză a securității cloud bazată pe diagrame, fondată la Cluj în 2019, a strâns 3 milioane EUR într-o rundă condusă de Notion Capital, cu sediul la Londra.

Manuela Țicudean, CPO și co-fondatoare Cyscale, spune că Clujul a jucat un rol esențial în creșterea companiei.

„A avea Clujul drept bază a ajutat foarte mult la vizibilitatea și reputația noastră. Recent, am fost contactați pentru o afacere și unul dintre motivele pentru aceasta a fost Cluj-Napoca. Investitorii din afară pot vedea că acesta este un loc cu o mult potențial de a dezvolta o echipă, un produs sau o companie”, spune Țicudean pentru Sifted din biroul ei din comunitatea de coworking Silicon Forest din Cluj.

Companiile IT mai vechi din Cluj – cum ar fi Arobs (înființată în 1998) și NTT Data România (înființată în 2000), care acum au o cifră de afaceri de 76 de milioane de euro, respectiv 31 de milioane de euro și aproape 2.000 de angajați între ele – joacă, de asemenea, un rol.

„Fondatorii și directorii generali ai unora dintre cele mai mari și mai de succes companii din Cluj au ales să rămână aici și au dorința de a da înapoi comunității. Există o întreagă infrastructură de resurse care să ajute să ghideze și să demonstreze beneficiile următoarei generații. de a-și începe propria afacere”, spune Țicudean.

Dar, în ciuda acestor evoluții, Clujul este încă departe de a-și atinge potențialul maxim, spune Bianca Montaigne, co-fondatoare și coordonatoare a Centrului Transilvania pentru Inovare Digitală și co-fondatoare Transilvania IT Cluster.

„Există încă suficientă coerență între programele de sprijin pentru startup și resursele fragmentate disponibile în ecosistem și numărul insuficient de experți de care are nevoie industria”, spune ea.

Lacunele de talent: Clujul se confruntă cu o criză de competențe

România este cunoscută pentru că are un bazin puternic de talent ingineresc. Țara are cinci universități tehnice superioare și 59 de instituții de învățământ specifice domeniului. Țara are, de asemenea, o industrie de externalizare înfloritoare. Ceea ce reprezintă cca 5,5 dolari1 miliard de dolari de pe piața IT din România, de 6,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al ANIS. Un total de 202 mii de profesioniști IT lucrează pentru companii internaționale de servicii IT și software, iar mai mult de jumătate dintre aceștia lucrează în afacerea de outsourcing IT.

Aceste servicii variază de la dezvoltarea de software la inginerie, știința datelor, securitate cibernetică, cloud și învățarea automată.

Ciorca spune că România nu are antreprenori.

„TExistă încă o lipsă de ambiție sau dorință de a construi companii de produse.”

„În ciuda faptului că avem fondatori locali în sectorul de outsourcing, există încă o lipsă de ambiție sau dorință de a construi companii de produse. Acest lucru se datorează parțial lipsei de povești de succes, dar și pentru că nu avem destui experți în marketing și produse. De asemenea, avem lipsesc Investitori cu experiență, bine conectați, dispuși să-și asume tipurile de riscuri pe care le vedeți în Statele Unite și să sprijine în mod abil creșterea startup-urilor”, spune el.

Dar lucrurile se schimbă încet.

„Ne dezvoltăm propriul produs și mi-aș dori să văd mai multe startup-uri să aibă curajul și dorința de a face acest lucru. Am observat recent că discuția despre dezvoltarea de produse a început să se schimbe în Cluj și a fost mai conștient de ce avem nevoie de produse, nu doar servicii”, spune Țicudean.

În căutarea de noi piețe

Dar ceea ce le lipsește unor antreprenori clujeni în ceea ce privește produsul, ei compensează cu o viziune internațională.

„Unii dintre fondatorii de aici au o mentalitate mai globală și ies să încheie tranzacții pe piețele uriașe, în creștere și avide de soluții din America de Sud sau Africa, în timp ce omologii lor din București se gândesc mai mult la mutarea produselor pe piețele saturate din Vest. Europa sau America”, spune Ciorca.

„O serie de antreprenori clujeni au acceptat aceste provocări dezordonate, concentrându-se pe industrii cu mai multe fațete, cum ar fi logistica, tehnologia internă și fintech. Acești inovatori văd potențial în extinderea soluțiilor lor către piețele emergente care au nevoi digitale similare cu ale noastre.”

Provocări de investiții

Găsirea investițiilor rămâne și o provocare.

Florin Pope, un investitor înger și mentor de afaceri care a lucrat frecvent cu startup-uri și investitori din Cluj, a văzut scena strângerii de fonduri crescând, dar este și conștient de neajunsurile acesteia.

Principala provocare este lipsa de familiarizare cu întreaga structură de finanțare. Aceasta începe din momentul în care un startup decide să abordeze piața pentru investiții – indiferent dacă are o dovadă de concept, un prototip, un produs minim viabil sau se află în stadiul de intrare pe piață – până la modul în care alege un profil de investitor, toate acestea fiind legat de maturitatea startup-ului în acel timp. Desigur, acest lucru poate avea și rădăcini culturale, dar este cauzat de lipsa de experiență și de un ecosistem în curs de dezvoltare. Apoi, adăugăm un număr relativ mic de programe de creșă durabile și validate și începem să ne facem o imagine a provocărilor de finanțare”, spune Bob.

Pe lângă aceste provocări structurale, există și o reticență din partea jucătorilor internaționali de a investi în Cluj și în România mai larg.

„Geografia nu este de partea noastră”, spune Ovidiu Cical, CEO și co-fondator CyScale. „Clujul nu este un centru de securitate cibernetică, precum Londra sau Tel Aviv.”

„Există și o reticență generală a jucătorilor internaționali de a investi, din cauza legislației și birocrației”, adaugă Sikal. Pentru a ocoli acest lucru, CyScale a creat o companie britanică care să-și dețină afacerea în România. „Aceasta este momentul în care atitudinea investitorilor a început să se schimbe dramatic pentru noi”.

„Provocarea și presiunea sunt uriașe – pentru a putea gestiona partea de afaceri a lucrurilor, a dezvolta și a scala produsul și a strânge bani”, spune Ciurca. „Sunt multe companii care au potențial în Cluj, dar au multe de demonstrat”.