Christian Mungiu vorbește despre RMN [Interview] – IndieWire

Noul film al lui Christian Mungiu este întotdeauna un motiv de sărbătoare. „RMN”, primul său film de la „Graduation” din 2016, care a câștigat cel mai bun regizor la Cannes, ne cufundă din nou în brutalitățile informale ale Europei de Est.

Aici, regizorul roman din 4 luni, 3 saptamani si 2 zile isi aduce aparatul foto inapoi in Transilvania, aici topirea etnica a satului ardelean in care Matthias (Maren Gregor) se intoarce din Germania in cautarea de munca si poate reluand legatura cu familia sa. . De exemplu, Sheila (statul Judith). Între timp, Chela este întâmpinată de ridicol în întregul oraș după ce angajează trei bărbați din Sri Lanka pentru a lucra în fabrica de pâine pe care ea este a doua la comandă, stârnind un val de prejudecăți în tot satul.

„Xenofobia există peste tot, dar acest lucru a fost interesant pentru că a fost într-o societate de oameni care trăiesc ca o mică minoritate în mijlocul unei majorități, care au o limbă, tradiții, cultură și religii diferite și, de obicei, îți imaginezi că ar trebui să fie mai simpatic cu „Ceilalți, care pot constitui o minoritate mai mică, dar dimpotrivă, nu au fost”.

De fapt, orașul este alcătuit din mulți imigranți, printre care și maghiară Chela, care își petrece nopțile bând vin și învățând ea însăși un riff din piesa „In the Mood for Love” de Wong Kar-wai la violoncel. Mungiu a bazat filmul pe un incident xenofob petrecut în satul românesc Detru, unde identitatea etnică a populației maghiare s-a simțit amenințată de introducerea străinilor în forța de muncă. Incidentul din ianuarie 2020 a dus la o petiție semnată de aproape 2.000 de oameni pentru a-i evacua pe srilankezi din sat.

„Nu este vorba despre srilankezi, ci despre populația romă… Am observat că mulți români, maghiari și estici trăiesc și lucrează în străinătate în țările occidentale și urăsc să fie tratați așa cum îi tratăm pe acești oameni atunci când intră”, a spus el. „Mă întrebam: de ce se comportă oamenii așa?”

Mungiu a spus că a scris filmul în urmă cu trei ani pe baza cercetărilor online înainte de a merge la Detro, unde „am găsit contextul acestei doamne care deținea brutăria… A avut amabilitatea să vorbească cu noi. A fost foarte deschisă, iar după ne-a explicat perspectiva asupra a ceea ce s-a întâmplat. Ne-a permis să vorbim cu muncitorii… Am început să investighez comunitatea cu oamenii care au avut un rol în decizie, am vorbit puțin cu un preot, apoi m-am întâlnit cu primarul, pentru a descoperi că lucrurile pe care mi le imaginasem erau foarte aproape de realitate.

Întrucât „Graduation” are loc și în Transilvania, Mungiu a spus că își dorește ca ambele filme să demistifice adevăratele conotații ale Transilvaniei, cea mai vestică provincie a României. „Ce este Transilvania? Unde este Dracula? Nu l-au văzut pe Dracula acolo. Și unde sunt România și unde sunt țiganii? De ce suntem atât de supărați încât îi spunem țigani. Nu sunt țiganii și românii aceiași oameni? (Se referă). la populația indo-ariană răspândită în diaspora în toată Europa).

Potrivit regizorului, cuvântul „RMN” este prescurtarea de la rezonanța magnetică nucleară, un fenomen care implică impulsul dintre un câmp magnetic puternic și unul slab. „Este o reflectare a acelui instinct de supraviețuire. Ne modelăm creierul de ani de zile pentru a realiza că oricine altcineva care nu aparține tribului nostru este un inamic, nu un prieten”, a spus el. „În loc să vedem lucruri pe care le avem în comun, vedem adesea lucruri diferite. Acest lucru a fost destul de mult la punctul de plecare.

Filmul culminează cu o filmare continuă de 17 minute în timpul unei întâlniri turbulente a orașului, care include nu mai puțin de 26 de părți vorbitoare diferite care se suprapun între ele – iar filmul se bazează pe primăria actuală din Detroux, care a dus la expulzarea muncitorilor din Sri Lanka din sat.

Este o ispravă uimitoare a filmului și, de asemenea, una deliberată: „Alegerea vine din stilul meu de filmare autoimpus. „Știu înainte de a începe filmarea că fiecare moment va fi înregistrat în timp real, fără tăieturi”, a spus Mungiu. „Pot scurta.” Sau mai mult, dar nu fac niciun fel de acoperire. Așa că am știut de la început că această scenă trebuie înregistrată într-o singură ieșire. „Nu este greu de imaginat acest gen de adunare”.

„Este un Turn al Babel în care se înțeleg mai bine, chiar dacă vorbesc limbi diferite decât sunt de acord atunci când vorbesc limba”, a spus Mungiu, care a lucrat îndeaproape cu un traducător la scenariu pentru a transmite diferitele limbi. dialecte și limbi țesute în scenă. Aceeași limbă.” Mungiu i-a luat aproximativ 25 de zile de-a lungul a două săptămâni pentru a obține în sfârșit scena corectă.

„RMN” se termină cu o imagine ovală bizară care include locuitorii actuali ai ursului din sat și o facțiune de extremă dreaptă a protestatarilor care poartă costume de urs ca formă de protest împotriva străinilor. Nu este greu să faci o legătură între asta și ceea ce a fost purtat în revoltele din 6 ianuarie. Intenționat sau nu, Mungiu este cu siguranță deschis la ideea că filmul său nu este doar despre Europa de Est, ci, de fapt, peste tot.

După ce filmul a avut premiera la Cannes anul trecut, „acest american din industrie a spus: „Genial, le va plăcea filmul în Statele Unite”, a spus Mungiu. Nimeni nu va înțelege finalul. Dar trebuie să le spui. , dacă nu înțelegi finalul, nu te deranja. Nu este important.' Dar pentru mine, este important. Fac parte din acei regizori care chiar știu ce vor. Nu că vreau ceva prea precis, dar trebuie să recunosc că sensul ultim al tuturor acestor urși la sfârșit… se presupunea să fie interpretabil într-un fel „Ce, dar sunt supărat că o altă parte trebuia să fie mai clară, ceea ce vreau eu greșit, pentru că nu este”. Care este acel final, vă vom lăsa pe voi să descoperiți și să decideți.

Mungiu s-a obișnuit însă să polarizeze reacțiile la filmele sale. „Nu știu nimic despre această ciocnire în cinema între filmele mainstream și filmele care aparțin industriei și un fel de spirit critic foarte radical care crede că adevărul stă în cel mai extrem tip de cinema național. Respect asta. Cinematograful este reinventat. de oameni extremi și nu de oameni mainstream. Sunt considerat foarte extrem în SUA, dar aici [in Romania]Mă consider foarte dominant.

„RMN” este acum disponibil în versiune limitată de la IFC Films.