Se știe că Ceaușescu a cufundat România în datorii. Dar după ce a lichidat datoria externă de 2 trilioane de lei, fostul dictator avea în plan să transforme România într-o adevărată putere economică și nu numai.
În acest sens, Playtech a trecut în revistă documentul intitulat „Program – Ghid privind dezvoltarea economică și socială a României în perioada de cinci ani 1991-1995 și Ghid de perspective pentru 2000-2010”, adică proiectul de țară prezentat de Nicolae Ceaușescu. la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, pe care îl puteți analiza complet aici.
După ce am analizat documentul de 49 de pagini, care a fost publicat în 1989, am ajuns la câteva concluzii. Așa ar fi arătat România dacă nu s-ar fi întâmplat revoluția din 1989.
În primul rând, documentul precizează că România urma să devină o putere economică: „creșterea puternică a forțelor de producție, prin aplicarea ultimelor cuceriri ale revoluției tehnico-științifice”. Partidul Comunist Român a estimat că producția industrială se va dubla între 2005 și 2010 față de 1990. S-a pus accent pe potențialul hidroenergetic și pe exploatarea hidrocentralelor la standarde maxime.
Mai mult, prin creșterea eficienței activității economice, conform documentului, va urma o creștere rapidă a venitului național (Produsul Intern Brut), care era de așteptat să se dubleze până în 2005.
Până de curând, România a fost coșul Europei, reușind să fie liderul exporturilor pe bătrânul continent. În sectorul agricol, Ceaușescu și-a propus o recoltă stabilă de 40–45 de milioane de tone de cereale pe an (în perioada 2000–2005), care urma să fie realizată prin „dezvoltarea tuturor terenurilor posibile pentru irigare”.
Ceaușescu a vrut să facă din România o putere economică
În domeniul științei, la conducere era regretata Elena Ceaușescu, care avea mari ambiții. PCR și tovarășa Elena au vrut să înceapă „să studieze structura materiei, ingineria genetică, biosfera, oceanele, scoarța terestră și spațiul cosmic”.
Pentru poluare și mediu, regretatul Ceușescu avea și planuri mari: dorea să investească în căi ferate și transport maritim.
Documentul analizat precizează că „transportul cu mașina ar trebui redus la minimum, atât pentru a reduce consumul superior de combustibil, cât și ca măsură importantă pentru prevenirea poluării și protejarea mediului”.
În plus, din documentul fostului Partid Comunist, am mai aflat că fostul dictator a atins astăzi o temă populară: scurtarea săptămânii de lucru. Așadar, după achitarea datoriei naționale externe, Chucescu și-a propus să „întărească moneda națională” și să creeze condiții pentru a face din leu o monedă internațională. De asemenea, șeful statului român a dorit „să introducă noi tehnologii și să crească productivitatea muncii pentru a crea condiții pentru reducerea săptămânii de lucru în limite rezonabile”. De remarcat că săptămâna de lucru în 1989 era de șase zile.
Deci Ceaușescu și partidul lui aveau planuri mari pentru țara noastră. În ceea ce privește dezvoltarea României în perioada de cinci ani 1991-1995, puteți vedea în imaginea de mai jos, din document, cum a arătat situația.
În document se mai precizează că În perioada de cinci ani 1991-1995, statul român urma să investească 250 de miliarde de lei pentru construcția de locuințe și clădiri socio-culturale..
Nicolae Ceauşescu nu a vrut ca românii să deţină maşini şi a vrut să restrângă cât mai mult transportul rutier, în ideea că acest lucru ar contribui la îmbunătăţirea poluării. Industria construcțiilor de mașini urma să se îndrepte către furnizarea de mașini necesare și realizarea de motoare termice extrem de eficiente pentru industrie și automobile eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil.
În ceea ce privește industria electrotehnică, „producția de motoare electrice, transformatoare și întrerupătoare ar trebui să fie standardizată, să lucreze pentru creșterea competitivității produselor, să reducă mult consumul de metale neferoase și să înlocuiască materiale scumpe”, potrivit aceluiași. document.
Toate măsurile pe care Nicolae Ceaușescu le-a avut în vedere pentru România postdecembristă, inclusiv învățământ, comerț, salarii, energie nucleară etc. se găsesc în documentul menționat la începutul acestui articol.
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Bulgaria și România eșuează testele economice pentru a adera la euro
Un investitor român plătește 45 de milioane de euro pentru un proiect de birouri în București
România intenționează să crească ajutorul guvernamental pentru decarbonizarea industriei siderurgice