Țările UE au ajuns luni (16 octombrie) la o poziție comună cu privire la proiectele de norme de reducere a amprentei de carbon a vehiculelor grele, după discuții controversate centrate asupra faptului dacă carbonul economisit de combustibilii alternativi din mixul de combustibili al UE ar trebui luat în considerare pentru… Țintele CO2 ale flotei .
Negocierile s-au târât mult până seara la reuniunea Consiliului Mediu de la Luxemburg, în vreme ce președinția spaniolă a UE a încercat să concilieze diversele poziții deținute de statele membre.
Ministrul spaniol Teresa Ribera Rodriguez a declarat: „Cetăţenii merită să trăiască într-un mediu mai verde şi mai sănătos, iar acum suntem cu un pas mai aproape de atingerea acestui obiectiv”. „În același timp, lucrăm pentru a asigura competitivitatea industriei prin clarificarea foii de parcurs pentru noi investiții.”
În poziția sa, Consiliul UE a susținut obiectivele de reducere a CO2 propuse de Comisia Europeană: o reducere cu 45% până în 2030, urmată de 65% în 2035 și 90% în 2040.
Cu toate acestea, statele membre nu au fost de acord cu privire la data de începere a normelor care impun autobuze cu emisii zero în zonele urbane, unele, cum ar fi Danemarca și Portugalia, susținând propunerea Comisiei pentru 2030, în timp ce altele, inclusiv Franța, Republica Cehă și România, au declarat că 2035 este mai realist.. .
După discuții interne, s-a ajuns la un acord cu privire la o țintă de reducere de 100% CO2 până în 2035, cu adăugarea unui obiectiv de reducere de 85% până în 2030.
Ministrul francez al tranziției energetice, Agnes Pannier-Runacher, a declarat: „Ținta de 100% pentru autobuze a fost amânată până în 2035 pentru a ține cont de investiția deja făcută de autoritățile locale” în autobuzele alimentate cu biogaz.
De asemenea, a fost introdusă o revizuire a legii, în care comisia va analiza eficiența și impactul regulamentului și, eventual, va propune modificări, timp de un an până în 2027.
Comisia va analiza, de asemenea, preocupările Poloniei cu privire la faptul că camioanele cu hidrogen și electrice care călătoresc în afara UE s-ar putea confrunta cu probleme de alimentare cu combustibil și de reîncărcare, deoarece țările vecine ar putea să nu aibă infrastructura necesară.
Factorul de corecție al carbonului (CCF)
Poate cea mai controversată problemă este introducerea așa-numitului mecanism de corecție a carbonului (CCF).
Cadrul CCF, introdus de Italia, va ține cont de procentul de biocombustibili și combustibili sintetici neutri din punct de vedere carbon din mixul de combustibili pentru transportul rutier, permițând ca carbonul economisit de acești combustibili alternativi să fie dedus din obiectivele flotei.
A Raport recent Un studiu al Consiliului Internațional pentru Transport Curat (ICCT) a constatat că o astfel de mișcare ar duce, de fapt, să reducă obiectivele de reducere a CO2 cu opt puncte procentuale la nivel general – creșterea numărului de vehicule cu motoare cu ardere pe care producătorii le-ar putea vinde.
Deși propunerea a fost susținută de o coaliție de țări, inclusiv Republica Cehă, Slovacia și Polonia, alte țări au respins cu fermitate propunerea.
Compania germană de automobile, exprimată de ministrul Mediului, Steffi Lemke, a declarat că CCF „ar reduce nivelul de ambiție al propunerii” și „ar submina viitoarea planificare de securitate a industriei”.
Comentariile lui Lemke au fost preluate de Pannier-Runascher, care și-a exprimat îngrijorarea că cadrul cuprinzător de cooperare „ar putea duce la o reducere semnificativă a ambiției textului propus de Comisia Europeană”.
Danemarca a criticat, de asemenea, mecanismul CCF, spunând că „ar face imposibilă prevenirea utilizării continue a combustibililor fosili”. Între timp, Suedia a îndemnat consiliul să trimită un mesaj investitorilor că „viitorul vehiculelor grele se află în electricitate și alte emisii zero”, mai degrabă decât în combustibili lichizi.
Austria a încurajat țările să asculte industria, observând că mulți producători de automobile au respins necesitatea unui CCF.
„Volvo, Scania și Daimler au vorbit despre respingerea explicită a factorului de corecție a carbonului”, a declarat ministrul austriac al Mediului, Leonor Gevsler.
Cu toate acestea, Italia a prezentat un caz pasional în favoarea CCF, argumentând că acesta oferă „flexibilitate care ne va permite să atenuăm impactul social și economic”. [of the transition]… fără a submina obiectivul de a încuraja pătrunderea pe piață a tehnologiilor noi, mai eficiente din punct de vedere al emisiilor.
Ministrul Gilberto Piccito Frattin a adăugat: „Nu înțeleg că unii au spus că acest lucru ar reduce ambiția regulamentului, deoarece ar facilita de fapt decarbonizarea sectorului”.
Poziția Italiei a fost susținută de ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka.
„Vedem CCF ca o soluție valoroasă pe termen mediu pentru a ajuta producătorii să continue să ofere mașini la prețuri accesibile”, a spus el.
Se înțelege că coaliția condusă de italieni a făcut forță pentru includerea CCF, amenințând că va refuza sprijinul pentru poziția Consiliului fără a se referi la CCF în poziția Consiliului.
S-a ajuns la un compromis prin asigurarea faptului că, în evaluarea sa din 2027, Comisia evaluează rolul CCF în tranziția către mobilitatea cu emisii zero în sectorul vehiculelor grele.
ONG-ul de transport și mediu Clean Mobility a numit acordul cuprinzător al consiliului „un pas important către un transport mai ecologic”.
„Prin sprijinirea obiectivelor Comisiei, guvernele au stabilit standarde minime pentru ca sectorul să se decarboneze”, a declarat Fedor Unterloner, director de transport maritim la T&E. „Producătorii de camioane au nevoie de un semnal clar pentru a participa la camioane cu emisii zero și pentru a concura cu Tesla și concurenții chinezi.”
Orientarea generală a Consiliului va modela poziția sa de negociere în discuțiile cu Parlamentul European, reprezentat de deputatul Partidului Verzilor Bas Eeckhout.
Se așteaptă ca Parlamentul European să decidă poziția cu privire la dosar pe 24 octombrie.
[Edited by Frédéric Simon/Alice Taylor]
Citiți mai multe cu EURACTIV
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Compania românească de tehnologie 2Performant are un nou director de operațiuni
România se pregătește pentru încă un an provocator
Datele relevă o creștere a numărului de românce în funcții de conducere în ultimii 20 de ani