Echipa FMI își încheie vizita în România

Comunicatele de presă emise la sfârșitul misiunii includ declarații ale echipelor personalului FMI care raportează constatările preliminare după o vizită în țară. Opiniile exprimate în această declarație sunt cele ale personalului Fondului Monetar Internațional și nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere ale Comitetului executiv al Fondului Monetar Internațional. Această sarcină nu va duce la discuții în consiliu.

• Pachetul financiar de anul trecut a fost un pas în direcția bună și a generat venituri suplimentare. Cu toate acestea, ne așteptăm ca deficitul fiscal să depășească 6% din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile.
• Inflația încetinește, dar rămâne cu mult peste țintă. Politica monetară ar trebui să rămână strictă până când vor exista dovezi mai puternice că inflația se va apropia de intervalul permis de Banca Națională a României în timp util.

Washington, DC: O misiune FMI, condusă de Jan Case Martin, a vizitat Bucureștiul între 29 ianuarie și 1 februarie, ca parte a angajamentului său regulat cu autoritățile române și cu alte părți interesate. La încheierea vizitei, domnul Martin a emis următoarea declarație:

• Evoluții macroeconomice. Creșterea încetinește în 2023, în primul rând din cauza consumului slab. Inflația de bază și generală au scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce ratele dobânzilor au fost menținute cu prudență neschimbate. Deși deficitul de cont curent este încă mare, acesta a scăzut la circa 7% din PIB, din cauza încetinirii cererii interne și a scăderii prețurilor la importurile de mărfuri de bază.

• Perspective. În 2024, se așteaptă ca economia să se redreseze, cu o creștere apropiindu-se de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. Se preconizează că inflația generală va reveni treptat la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale persistente de două cifre, printre alți factori, ar putea împiedica revenirea la normal a inflației.

• buget. Deficitul fiscal 2023 este estimat la aproximativ 5% din PIB, mult mai mare decât nivelul bugetat inițial (4,4% din PIB). Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va avea ca rezultat costuri fiscale suplimentare semnificative de aproximativ 1,5% din PIB în următorii ani.

• Riscuri. Deficitele mari de cont curent și fiscale constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, rămân unele rezerve, inclusiv rezerve internaționale adecvate, care au crescut din cauza intrărilor mari de fonduri UE.

Priorități politice

• Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili sănătatea fiscală a guvernului. Deficitul fiscal – se estimează că va fi de 6% sau mai mult – va trebui să scadă sub 3% din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția bună, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile non-pensionare și de a îmbunătăți eficiența guvernamentală și administrarea fiscală sunt binevenite, capacitatea acestora de a contribui la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și sunt prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice conform standardelor UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără reforme fundamentale în politica fiscală. Opțiunile principale includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminați lacunele și scutirile rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru întreprinderile mici și, eventual, progresivitatea impozitului pe venitul personal.

(2) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(3) Taxe verzi: impunerea unei taxe pe carbon în sectoarele de transport și construcții sau impunerea de suprataxe la combustibilii fosili.

(4) Taxe pe proprietate: Creșterea impozitelor pe proprietate, dacă este posibil, prin implementarea reformelor deja pregătite.

(5) Impactul reformei pensiilor: dezvoltarea unui mecanism pentru reducerea efectivă a poverii financiare rezultate din reforma pensiilor.

• La proiectarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială. Discuția și comunicarea timpurie a planurilor de reformă fiscală ar facilita planificarea de către întreprinderi și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional.

• Înăsprirea politicii monetare este justificată. Având în vedere riscurile pozitive pentru inflație din creșterea puternică a salariilor și impulsul fiscal pozitiv în 2024, ratele dobânzilor nu ar trebui să fie reduse până când inflația generală și de bază nu vor fi pe o traiectorie constantă descendentă și pe cale să atingă intervalul țintă de 2,5% al ​​Băncii Naționale a României. toleranta in timp.corespunzatoare.

• Sistemul bancar menține poziții puternice de capital, lichiditate și profitabilitate. Cu toate acestea, riscurile emergente din sectorul financiar – inclusiv nivelul crescând al împrumuturilor corporative în valută străină – ar trebui monitorizate îndeaproape.