Majoritatea țărilor UE nu au folosit libertatea suplimentară pe care o au în temeiul noii Politici Agricole Comune (PAC) pentru a implementa în mod eficient măsuri care beneficiază de mediu, a constatat un nou studiu.
Citiți povestea originală germană Aici.
Facerea politicii agricole comune mai ecologice și ecologice a fost obiectivul celei mai recente reforme, care a intrat în vigoare în ianuarie 2023 și include „scheme de mediu” prin care fermierii pot primi fonduri suplimentare pentru implementarea anumitor măsuri.
Cu toate acestea, depinde de fiecare țară din UE să decidă care măsuri de mediu și climat vor fi recompensate și câți bani vor primi.
Un nou studiu realizat de organizația germană de mediu NABU și Asociația Micilor Fermierii Germani (Grupul de lucru pentru agricultură) a evaluat eficiența listelor de măsuri întocmite de cele 27 de state membre – iar rezultatele au fost foarte mixte.
„Există o mare diversitate și diversitate de scheme de mediu”, a declarat Max Meister de la NABU pentru Euractive.
Lucru hibrid de mediu
Pentru studiu, cele două organizații au comparat datele privind distribuția fondurilor din 28 de planuri strategice diferite – 26 de state membre, plus două pentru Belgia – unul pentru Flandra și unul pentru Valonia.
Potrivit lui Meister, este logic ca statele membre să încurajeze practici diferite – la urma urmei, „Finlanda are circumstanțe foarte diferite față de Malta, de exemplu”.
În același timp, impactul pozitiv asupra mediului al măsurilor variază foarte mult de la o țară la alta și uneori este foarte scăzut.
De exemplu, multe țări din UE cheltuiesc sume uriașe de bani promovând practici agricole care cu greu depășesc status quo-ul sau așa-numitele standarde de bune condiții agricole și de mediu – cerințele minime pentru primirea de fonduri agricole de la UE.
„Acest lucru pur și simplu nu oferă beneficii semnificative pentru mediu”, a spus Meister. El a explicat că acesta este cazul multor proceduri din Austria, de exemplu.
Între timp, potrivit studiului, multe reglementări de mediu nu sunt oricum concepute pentru a oferi beneficii de mediu și, în schimb, să recompenseze măsurile împotriva rezistenței la antibiotice, de exemplu.
Eșecuri și progrese
Italia și România, de exemplu, cheltuiesc mulți bani pe astfel de măsuri.
„Se pare că aici statele membre distribuie bani de dragul distribuirii banilor”, a criticat Meister.
El a adăugat că Franța a folosit și libertățile suplimentare acordate statelor membre în cadrul noii Politici Agricole Comune pentru a nu atinge nivelul de protecție a mediului atins în perioada anterioară de finanțare.
Potrivit lui Meister, există abordări bune în Țările de Jos și Slovacia, iar conform studiului, Germania se numără și printre țările care oferă o listă de reglementări de mediu cu beneficii de mediu destul de puternice.
Cu toate acestea, aceste date nu reflectă încă măsura în care fermierii acceptă de fapt schemele voluntare. Datele timpurii sugerează că aceasta este o problemă în special în Germania, în timp ce măsurile blânde din Austria, de exemplu, sunt bine acceptate.
Deși rămâne de văzut dacă schemele de mediu vor deveni mai populare în Germania, Meister consideră că lecțiile pot fi deja învățate din studierea celor 28 de planuri.
De exemplu, lecția este că libertatea suplimentară nu numai că a adus avantaje și flexibilitate statelor membre, dar, mai important, a permis guvernelor naționale să urmărească un nivel mai scăzut de ambiție de mediu.
Control și sprijin mai bun
„Această tendință spre renaționalizare este problematică în acest sens”, spune Meister.
În același timp, a adăugat el, a existat puține inovații în proiectarea măsurilor, întrucât multe măsuri au fost luate din PAC anterioară sau au fost modificate doar puțin, iar noua abordare nu a contribuit încă la reducerea birocrației.
Pentru a obține îmbunătățiri, raportul propune câteva recomandări de acțiune.
„Pe de o parte, avem nevoie de un sistem real de evaluare mai robust din partea Uniunii care să însoțească statele membre”, a spus Meister, adăugând că majoritatea statelor membre nu au explicat până acum modul în care schemele lor de mediu alese contribuie la obiectivele declarate ale sapca.
„Dar statelor membre li s-ar putea oferi și un fel de ghid în care, de exemplu, sunt compilate măsuri inovatoare, măsuri de succes și măsuri eficiente și direcționate”, a adăugat el.
Între timp, miniștrii agriculturii federali și de stat s-au întâlnit la Kiel joi și vineri (21-22 septembrie) pentru a discuta, printre altele, modificările la Planul strategic al politicii agricole comune ale Germaniei pentru 2024 și 2025.
Cu toate acestea, modificările aduse structurii de bază a PAC și a relației dintre Bruxelles și statele membre nu sunt așteptate până la următoarea reformă a PAC, care va fi negociată în următorii câțiva ani și este de așteptat să intre în vigoare în 2028.
[Edited by Gerardo Fortuna/Alice Taylor]
Citiți mai multe cu EURACTIV
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Bulgaria și România eșuează testele economice pentru a adera la euro
Un investitor român plătește 45 de milioane de euro pentru un proiect de birouri în București
România intenționează să crească ajutorul guvernamental pentru decarbonizarea industriei siderurgice