Au trecut mai bine de cinci ani de la semnarea Acordului de la Paris, iar COP26 mai are doar câteva săptămâni. – A 26-a Conferință a ONU privind schimbările climatice – care va avea loc la Glasgow în perioada 1-12 noiembrie anul acesta. Prin urmare, o revizuire în timp util a principalelor obiective ale COP26 – Scrie jurnalistul și fostul europarlamentar Nikolai Barekov.
Summitul urmărește să se concentreze asupra bunăstării planetei și a oamenilor săi – și anume reducerea combustibililor fosili, reducerea poluării aerului și îmbunătățirea sănătății globale. Accentul va fi pus pe încetarea treptată a cărbunelui și defrișările la nivel mondial.
Unul dintre cele patru obiective declarate ale COP 26 este de a ajuta la transformarea țărilor pentru a proteja comunitățile și habitatele naturale
Clima, desigur, se schimbă deja și va continua să se schimbe chiar dacă țările reduc emisiile, uneori cu consecințe catastrofale.
Al doilea obiectiv de adoptare a COP26 urmărește să promoveze țările afectate de schimbările climatice: să protejeze și să refacă ecosistemele; Dezvoltarea sistemelor de securitate, avertizare și infrastructură rezistentă și agricultură pentru a evita pierderea de case, mijloace de trai și vieți
Întrebarea Brownfield și Greenfield, mulți cred, nu poate fi ignorată pentru ca specia să prevină declinul.
Expertul în climă Rebecca Rigley a spus: „Restructurarea este în esență o verigă – nu o legătură de mediu și o legătură economică, ci o legătură socială și culturală”.
Încă am văzut eforturile depuse în cele patru țări ale UE, Bulgaria, România, Grecia și Turcia.
În Bulgaria, Centrul pentru Studiul Democrației spune că cea mai rapidă și mai rentabilă modalitate de a realiza decarbonizarea completă a economiei bulgare ar fi schimbarea mixului de alimentare cu energie electrică. Acest lucru ar necesita oprirea imediată a centralelor termice din lignit și deschiderea „celei mai mari capacități de energie regenerabilă a țării”.
Un purtător de cuvânt a declarat: „Următorii 3 până la 7 ani vor fi cruciale în realizarea acestor oportunități și realizarea unei schimbări economice ecologice în Bulgaria, îmbunătățind în același timp bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor bulgari.”
La sfârșitul lunii iunie, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde primei legi europene privind clima, în urma adoptării legii de către Parlamentul European în urmă cu câteva zile. Legea este concepută pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 1990) și pentru a atinge neutralitatea climatică în următorii 30 de ani. Cele 26 de state membre ale Uniunii Europene au votat pentru. Singura excepție este Bulgaria.
Maria Simeonova de la Consiliul European pentru Relații Europene a spus că retragerea Bulgariei din legislația europeană privind clima nu numai că izolează țara din nou în UE, dar dezvăluie și două neajunsuri în diplomația bulgară.
La întoarcerea în România, ministerul de externe al țării a declarat că țara din Europa Centrală „s-a alăturat luptei împotriva schimbărilor climatice și sprijină punerea în aplicare a priorităților la nivel regional, internațional și global”.
Cu toate acestea, România ocupă locul 30 în 2021 în Indicele de performanță al schimbărilor climatice (CCBI) dezvoltat de Germanwatch, New Climate Institute și Climate Action Network. Anul trecut, România s-a clasat pe locul 24.
În ciuda potențialului mare din sectorul energiei regenerabile din România, compania spune că „politicile de sprijin slabe, împreună cu contradicțiile legislative, se opun unei schimbări de energie curată”.
Continuă să spună că România „nu merge în direcția corectă” atunci când vine vorba de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie.
Verile de căldură înregistrate în sudul Europei au provocat incendii, care au distrus pădurile, casele și infrastructura vitală din Turcia până în Grecia.
Regiunea mediteraneană este vulnerabilă la schimbările climatice, în special datorită sensibilității sale la secetă și la creșterea temperaturilor. Previziunile climatice mediteraneene sugerează că regiunea va deveni mai fierbinte și mai uscată cu evenimente meteo frecvente și intense.
Grecia are cele mai grave probleme de incendii din UE, conform zonei medii de arsuri.
La fel ca majoritatea țărilor UE, Grecia susține că sprijină obiectivul neutru în materie de carbon pentru 2050, iar obiectivele Greciei de atenuare a climei sunt concepute în mare măsură de obiectivele și legislația UE. Sub auspiciile inițiativei UE, Grecia se așteaptă să reducă emisiile ETS din afara UE cu 4% până în 2020 și cu 16% până în 2030 față de 2005.
Grecia poate îmbunătăți eficiența energetică și economia de combustibil a vehiculelor, poate crește energia eoliană și solară, biocombustibilii din deșeurile organice, stabilirea prețurilor pentru carbon și protejarea pădurilor.
Incendiile sălbatice și valurile de căldură pozitive care ard în estul Mediteranei anul acesta evidențiază impactul regiunii asupra efectelor încălzirii globale.
Ei fac presiuni pentru o schimbare a politicii climatice a Turciei.
Turcia, una dintre cele șase țări, inclusiv Iran, Irak și Libia, nu a ratificat încă Acordul climatic de la Paris din 2015, semnalând angajamentul unei țări de a reduce emisiile de carbon.
Liderul principal al opoziției Partidului Republican (CHP), Kemel Gladaroglu, spune că guvernul turc nu are un plan general împotriva incendiilor și statele „trebuie să înceapă imediat să ne pregătească țara pentru noi crize climatice”.
Cu toate acestea, Turcia, care și-a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor cu 21% până în 2030, a făcut progrese semnificative în domenii precum energia curată, eficiența energetică, risipa zero și împădurirea. Guvernul turc a întreprins o serie de proiecte pilot pentru îmbunătățirea adaptării la climă și a rezilienței.
Președintele conferinței COP 26 a Organizației Națiunilor Unite de la Glasgow, la sfârșitul acestui an, a avertizat că eșecul de a acționa acum asupra schimbărilor climatice ar putea avea consecințe „catastrofale” pentru lume.
Alok Sharma, ministrul britanic responsabil cu COP26, avertizează: „Cred că nu există niciun alt cuvânt pentru asta.
El avertizează toți participanții la conferință, inclusiv Bulgaria, România, Grecia și Turcia, că există o îngrijorare tot mai mare cu privire la schimbările climatice.
Emisiile au continuat să crească în ultimul deceniu, cu rezultatul că Pământul este acum cu aproximativ 1,1 ° C mai cald decât era târziu în zi.
Nikolai Parekov este jurnalist politic și prezentator, fost CEO al TV7 Bulgaria și fost europarlamentar al Bulgariei și fost vicepreședinte al Comisiei ECR din Parlamentul European..
„Iubitor de rețelele sociale de-a lungul vieții. Se prăbușește foarte mult. Creator. Pasionat de mâncare devotat. Explorator. Făcător de probleme tipic.”
More Stories
ABL deschide un birou în România pentru a sprijini Black Sea Energy mkt
Echipele de robotică din licee din România fac parte din câștigătorii primului campionat de robotică TechChallenge din America
Candidatul la PE al Partidului Maghiar din România subliniază sprijinul pentru minoritățile locale