Raport Fuziuni și Achiziții 2024: România | IFLR

Mediul de fuziuni și achiziții din România rămâne volatil. Sunt în curs de desfășurare o serie de tranzacții mai mici, dar există puține proiecte mari, iar perspectivele sunt limitate pentru restul anului 2024. Acest conservatorism a fost exacerbat de războiul din Ucraina, iar 2024 este un an electoral nu numai în România, ci și pentru Parlamentul European. În SUA, condițiile par să fi diminuat apetitul investitorilor pentru moment.

În ceea ce privește subiectele fierbinți, regimul investițiilor străine directe (ISD) implementat în România este unul dintre temele care trebuie menționate. România a adoptat o abordare cuprinzătoare a investițiilor străine directe, astfel încât majoritatea tranzacțiilor transfrontaliere necesită o licență de investiții străine directe, indiferent dacă investitorii sunt din UE sau dintr-o țară terță. Acest lucru adaugă costuri și timp pentru aproape toate tranzacțiile locale, crescând riscurile tranzacțiilor existente cu care trebuie să se confrunte investitorii.

Din punct de vedere comercial, sectorul bancar pare să fie de urmărit pe parcursul anului 2024, dacă tendința de consolidare văzută în 2023 va continua zvonurile că BRD GSG explorează o ieșire de pe piața românească. La fel, BT Group (care rămâne membru al Băncii Transilvania), a anunțat la începutul lui 2024 că va prelua divizia de pensii a BRD.

Este clar că piața rămâne condusă de tranzacții private de fuziuni și achiziții. Totuși, acest lucru nu este o noutate pentru perioada 2023-2024, iar aceasta este tendința de ani de zile în România, unde tranzacțiile publice de fuziuni și achiziții au ocupat, în general, locul doi.

Acest lucru poate fi explicat printr-o combinație de motive, de la dimensiunea țintă redusă și o piață matură, până la lipsa de familiarizare cu cerințele de reglementare aplicabile tranzacțiilor generale de fuziuni și achiziții. În timp ce Bursa de Valori București încearcă să crească fuziunile și achizițiile publice, fuziunile și achizițiile private vor rămâne factorul motor la nivel local.

Pe baza informațiilor publice, piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat 241 de tranzacții în 2023, cu o valoare totală estimată la 7,1 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o creștere cu 6,1% față de valoarea estimată în 2022 (6,6 miliarde USD) și o scădere cu 6,2% a numărului de tranzacții față de 2022 (257). Cu toate acestea, cifrele reprezintă doar marginal tendința ascendentă, întrucât au existat mai multe tranzacții mari în 2023 care nu pot fi replicate anual (de exemplu, Hidroelectrica – Fondul Proprietatea, Profi – Delhaize și Enel – PPC).

Perspectivele de creștere a fluxului de tranzacții în 2024 sunt foarte limitate. Deși piața rămâne imprevizibilă, este greu de crezut că un an cu alegeri în România, Statele Unite și Rusia va aduce rezultate mai bune până în 2023 sau în anii anteriori.

România este cunoscută în mod tradițional ca o piață internă, unde vin investitori străini, mai degrabă decât investitorii locali care se extind în afara României. Dar pe acest fundal, România rămâne o oportunitate excelentă de fuziuni și achiziții, cu multe companii din domeniul TIC, imobiliare, agricole, farmaceutice și din domeniul energiei care merită să fie achiziționate sau în care să investești. Nu numai că acestea vor fi oferte scumpe, dar riscurile lor vor fi, de asemenea, relativ reduse, ceea ce este foarte important pentru un investitor în climatul actual provocator.

Finanțarea pare să fie mai scumpă decât era acum un deceniu, iar acest cost mai ridicat al capitalului a pus presiune în scădere asupra evaluărilor. Peisajul macroeconomic și geopolitic mai larg rămâne, de asemenea, incert și a condus la mai multe compensații, perioade mai lungi de plată și, în general, mai multă protecție pe care o cer investitorii atunci când vin.

Surse publice indică faptul că majoritatea tranzacțiilor de pe piața românească sunt încă făcute de investitori strategici care caută oportunități de creștere pe termen lung. În prezent, investitorii financiari au jucat un rol mai puțin influent pe piață, dar acest lucru se poate schimba în contextul economic dificil actual, ceea ce ar putea crea oportunități de achiziție de active aflate în dificultate.

Preluările de companii private sunt, în general, structurate ca tranzacții cu acțiuni și, în cazuri rare, ca transferuri de active sau afaceri. Aceste tranzacții sunt supuse regulilor generale ale contractelor prevăzute în Codul civil român. Cu excepția anumitor aprobări de reglementare – care pot fi necesare, în funcție de circumstanțe – aceste tranzacții nu sunt supuse supravegherii, iar părțile beneficiază de o libertate contractuală semnificativă.

Preluările de companii publice necesită operațiuni de piață și sunt supravegheate de Autoritatea Română pentru Servicii Financiare, care are responsabilitatea aprobării tuturor prospectelor și ofertelor.

Consiliul Concurenței din România, care este responsabil cu respectarea concurenței la nivel local, și Comitetul de Evaluare a Investițiilor Străine Directe au devenit recent cele două organisme principale implicate în general în procesul de încheiere a oricărei tranzacții locale de M&A în legătură cu licențele de reglementare, aceasta din urmă fiind o privire de ansamblu asupra majorității tranzacțiilor de fuziuni și achiziții din România, deoarece necesită o examinare a investițiilor străine directe.

Cea mai notabilă schimbare pentru 2023 este extinderea domeniului de aprobare pentru investițiile străine directe în România, pentru a include investițiile din UE și din afara UE. Din 2023, pe lângă investitorii străini, investitorii din UE care intenționează să investească mai mult de 2 milioane de euro în România, prin investiții noi sau prin extinderea investițiilor existente active într-un număr de sectoare definite vag de legislația română, trebuie să obțină aprobare prealabilă de la Comitetul de Evaluare a Investiţiilor Străine Directe.

Climatul legislativ este relativ stabil și previzibil în ceea ce privește tranzacțiile de fuziuni și achiziții. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat anterior, investitorii din afara UE și din UE ar trebui să monitorizeze respectarea regulilor românești privind ISD, deoarece aceste măsuri au un impact asupra calendarului oricărei viitoare tranzacții sau investiții, iar neîndeplinirile de plată duc la amenzi semnificative.

Este o concepție greșită comună că legea și jurisdicția română ar putea să nu fie o opțiune potrivită pentru tranzacțiile de fuziuni și achiziții. Cu o practică abundentă, există multe avantaje în alegerea legii române și a autorității judiciare în cazurile în care legea va fi implementată în România. După efectuarea unei analize comparative între dreptul englez și cel roman, se pare că problemele și soluțiile legate de tranzacțiile de fuziuni și achiziții sunt relativ similare.

Cele mai frecvente întrebări se referă la modul în care o instanță de judecată/un tribunal arbitral aplică legea română unei tranzacții de fuziuni și achiziții. Atât vânzătorul, cât și cumpărătorul sunt interesați în mod deosebit de:

• Întinderea responsabilității ei.

• Efectele efectuării diligenței necesare împotriva răspunderii vânzătorului;

• Întinderea despăgubirii pe care Cumpărătorul o poate primi pentru încălcarea garanțiilor și a despăgubirilor de către Vânzător;

• Dacă există termeni restrictivi aplicabili;

• Ce înseamnă fraudă sau intenție?

• Dacă frauda mai există atunci când informațiile sunt dezvăluite doar parțial în camera virtuală de date (VDR);

• Numărul de cazuri analizate de societatea de asigurări; Și

• Mijloacele de implementare efectivă și efectele implementării în România.

În special pentru investitorii străini obișnuiți cu standardele specifice din legislația străină, înțelegerea diferențelor din legislația română este esențială în negocierea contractelor de cumpărare și vânzare, asigurarea reprezentărilor și garanțiilor și protecțiile aferente. Cu toate acestea, tranzacțiile de fuziuni și achiziții au loc de zeci de ani în jurisdicție, astfel încât procesul este în general bine înțeles și bine planificat.

Tehnologia joacă un rol important în procesul de încheiere a tranzacțiilor. Un VDR este coloana vertebrală a oricărei tranzacții de fuziuni și achiziții, simplificând fluxul de lucru de dezvăluire între părți. Revizuirea AI a documentelor VDR este, de asemenea, o nouă tendință care vizează reducerea timpului petrecut pentru revizuirea documentelor.

Inteligența artificială evoluează și poate oferi feedback bun, la nivel înalt și poate fi folosită pentru a identifica elementele cheie de îngrijorare sau pentru a ajuta la automatizarea sarcinilor manuale sau obositoare și repetitive, lăsând mai mult timp pentru interpretare și luare a deciziilor.

În cele din urmă, analiza datelor, în special în ceea ce privește chestiunile operaționale și financiare, este un pas următor în măsurarea KPI-urilor țintă, încercând să identifice modele ascunse în datele pe care analiza umană le-ar putea rata.

Deci, în timp ce revizuirea avocatului rămâne indispensabilă, tehnologia devine din ce în ce mai eficientă în îmbunătățirea procesului de încheiere a tranzacțiilor și, prin urmare, este esențială pentru a oferi un produs de ultimă oră și în timp util.

Există mai mulți factori implicați în obținerea controlului la nivel local:

• Evaluarea companiei și disponibilitatea ofertantului de a oferi o primă de control; Orice preț care este semnificativ mai mare decât prețul de ofertă reglementat;

• Capacitatea de a demonstra fonduri disponibile în scopul plății prețului de ofertă;

• Capacitatea de a executa și apoi de a apăsa o ofertă de preluare, dacă acesta este cazul; Și

• Capacitatea ofertantului de a obține aprobările de reglementare necesare (de la Autoritatea Română pentru Servicii Financiare, de la Consiliul Concurenței din România, după caz, sau în conformitate cu Reglementările privind investițiile străine directe).

Romania nu are cod de preluare. Cu toate acestea, există reguli care reglementează preluările, inclusiv preluările obligatorii ale companiilor publice, care sunt în conformitate cu reglementările UE (în special, Directiva 2004/25/CE privind ofertele de preluare). Practic, in cazul societatilor publice, oferta de preluare trebuie adresata tuturor actionarilor si pentru toate actiunile acestora. Sechestrarea poate fi prietenoasă sau ostilă. Regula de spargere (articolul 11 ​​din Directiva 2004/25/CE privind ofertele de preluare) a fost implementată și în dreptul intern, dar companiile trebuie să se înscrie pentru aceasta.

Ofertele obligatorii de preluare sunt declanșate atunci când sunt depășite anumite praguri de proprietate (de obicei mai mult de 33% din drepturile de vot, dar există și excepții). În astfel de cazuri, ofertantul trebuie să lanseze o ofertă de preluare în cel mai scurt timp posibil, dar în orice caz nu mai târziu de două luni de la data atingerii poziției prioritare. Până în momentul în care se face oferta, drepturile de vot asociate poziției ocolite sunt suspendate.

Strângerea este permisă și în cazul în care ofertantul care lansează oferta de preluare achiziționează mai mult de 95% din acțiunile și drepturile de vot ale companiei sau mai mult de 90% din acțiuni și drepturile de vot în timpul preluării.

Ofertantul răspunde pentru toate prejudiciile aduse societății care face obiectul ofertei de preluare dacă se dovedește că oferta a fost făcută exclusiv în scopul împiedicării societății să nu ia anumite măsuri economice sau să nu efectueze operațiuni.

Piața locală este în conformitate cu practicile internaționale. În acest mediu deosebit de volatil, vânzătorii recurg la mecanisme închise, în timp ce cumpărătorii fac conturi de onorare cu plăți păstrate în escrow; Și în unele cazuri, chiar și după finalizare.

Mecanismele de earn-out pe termen mediu și lung sunt folosite și în cazurile în care vânzătorul își menține un rol major în afacere, iar cumpărătorul dorește să garanteze anumite performanțe după închidere, în așteptarea mutarii, în perioada de earn-out. Cu toate acestea, ele sunt oarecum rare, metodele de calcul al finalizării devenind larg răspândite.

Asigurarea de garanție și despăgubire (W&I) devine din ce în ce mai populară la nivel local, vânzătorii solicitând din ce în ce mai mult cumpărătorilor să aibă această protecție. Brokerii locali s-au familiarizat foarte mult cu produsul, așa că obținerea asigurării W&I în România este relativ ușoară.

Preluările nu sunt reglementate în mod specific pentru companiile private. În aceste cazuri, se aplică regulile generale ale tranzacțiilor private de fuziuni și achiziții.

Fuziunile și achizițiile de drept străin sunt frecvente, mai ales în cazurile în care cumpărătorii consideră că legea străină oferă protecție suplimentară față de cea prevăzută de legea română. Atunci când se execută o tranzacție de drept străin, se încheie în general și o lege romană prescurtată în scopuri de înregistrare.

Majoritatea ieșirilor sunt prin vânzări comerciale cu investitori strategici. Tranzacțiile se fac în conformitate cu regulile generale în fuziunile și achizițiile private.

Cea mai importantă IPO din 2023 a fost vânzarea întregului pachet de 19,94% deținut de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica, furnizorul român de energie, pentru 1,9 miliarde de euro, cea mai mare vânzare în numerar din istoria pieței energetice din România.

România rămâne vulnerabilă la fluctuațiile externe, precum ratele ridicate ale inflației, creșterea prețurilor la energie și conflictul din Ucraina. Este greu de făcut o prognoză utilă cu privire la piața din România, mai ales având în vedere situația din Ucraina și faptul că 2024 este an electoral în România, Europa și Statele Unite. Cu toate acestea, avocații de afaceri vor găsi soluții la orice probleme pe care le poate avea afacerea, chiar și în acest context.